Parlamentul va discuta, de săptămâna viitoare, modificări la Legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, inclusiv introducerea votului prin corespondență. Potrivit lui Valeriu Zgonea (PSD), care conduce și Comisia de cod electoral, despre un vot prin corespondență la prezidențiale s-ar putea discuta chiar și peste cinci ani.
Luând în considerare modul în care au decurs prezidențialele în străinătate, deputații PNL și PDL au cerut, în ședința de ieri, să se discute și să se voteze proiectul de lege privind introducerea votului prin corespondență inițiat de Eugen Tomac (PMP). Cererea opoziției a fost respinsă de președintele Camerei, social-democratul Valeriu Zgonea, care a susținut că proiectul ar fi „neserios“, deoarece ar avea o serie de neajunsuri (nu specifică la ce tip de alegeri se referă, nu stabilește cine poartă răspunderea și nici nu precizează metode de securizare a votului). Zgonea a dat, în schimb, asigurări că va convoca, săptămâna viitoare, Comisia de cod electoral (comisie pe care o conduce și care nu s-a reunit deloc de la înființarea în februarie 2013), care să înceapă să discute, pe rând, legile electorale, referitoare la alegerile parlamentare, la cele locale și, respectiv, la cele prezidențiale. Prima dezbătută va fi, potrivit lui Zgonea, Legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, deoarece în 2016 vom avea următorul scrutin de acest fel. „Vom găsi soluția oportună în așa fel încât, în cel mai scurt timp, românii să aibă o lege de alegere a Camerei Deputaților și Senatului care să includă și votul prin corespondență, care este parte a modelului de vot pe care românii îl au. Vor avea vot prin corespondență, vot electronic și vot direct“, a dat asigurări președintele Camerei Deputaților. Tot Zgonea a explicat că introducerea votului prin corespondență pentru prezidențiale se va discuta „peste cinci ani“. Evident, un astfel de termen nu are nici o justificare, deoarece pentru o modificare de asemenea amploare dezbaterile sunt de durată și nu pot fi începute discuțiile cu doar câteva luni înainte de scrutin (de exemplu, pentru introducerea așa-numitului sistem uninominal dezbaterile în Parlament au durat peste un an).
Ce spun analiștii
Andrei Țăranu, conferențiar universitar doctor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a explicat, pentru „România liberă“, că este necesară, într-adevăr, rediscutarea tuturor legilor electorale și, la fiecare tip de scrutin în parte, să se vadă în ce măsură și cum poate fi introdus votul prin corespondență. „Trebuie să vedem ce fel de alegeri vrem să avem. La locale, de exemplu, mai păstrăm prostia aceea cu alegerea primarului într-un singur tur? Și, dacă da, poate să funcționeze un vot prin corespondență la nivelul alegerilor locale? Apoi, la parlamentare, avem acele circumscripții, inclusiv una pentru diaspora“, a explicat Țăranu. În opinia acestuia, în cazul localelor și parlamentarelor, cu actualele sisteme de vot, introducerea votului prin corespondență ar fi aproape „inutilă“, doar în cazul prezidențialelor măsura fiind cu adevărat necesară și folositoare.
Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, consideră și el că trebuie discutate noi metode de vot în relație cu fiecare tip de scrutin, deoarece „fiecare alegere are specificul ei“. „La locale, de exemplu, este o nedreptate ca cineva care nu se află în localitatea de domiciliu în ziua alegerilor să nu poată vota. Și pentru referendumuri ar trebui găsită o soluție. Există metode, unele foarte simple și eficiente și cu bani puțini“, a declarat, pentru „România liberă“, Moraru. Votul anticipat sau înștiințarea primăriei că în ziua votului persoana este în altă localitate, astfel încât să fie mutată pe lista permanentă a localității unde se va afla, ar reprezenta soluții, în opinia directorului adjunct al IPP. Cât despre demersul enunțat de Zgonea și ceilalți parlamentari, Moraru declară: „Nu sunt optimist, cred că e doar o reacție la presiunea străzii și nu va ieși ceva“.
Două proiecte sunt în Parlament
În acest moment, în Parlament sunt două proiecte de lege privind votul prin corespondență. Unul, inițiat de Eugen Tomac și semnat de alți trei deputați, a fost depus în septembrie 2013, a fost respins de Senat și se află pe ordinea de zi a Camerei, având raport de respingere din partea comisiilor de specialitate. Al doilea, semnat de parlamentarii PNL și PDL, a fost depus în septembrie 2014 și se află la începutul traseului legislativ în Senat (a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, cu unele observații).
Anterior, a mai fost discutat în Parlament și respins un proiect similar semnat de 55 de senatori și deputați PDL. Reamintim că și Ministerul Afacerilor Externe a avut o inițiativă de introducere a votului prin corespondență când era condus de Theodor Baconschi, dar proiectul s-a lovit de opoziția UDMR (motivul este simplu: cele 6-7 procente obținute tradițional de Uniune s-ar dilua considerabil în condițiile unei prezențe sporite la urne).
Principiu și contraargumente
Dincolo de detaliile tehnice, cele două proiecte aflate în dezbaterea Parlamentului au același principiu: românii din străinătate să-și anunțe în scris dorința de a vota, urmând să fie înscriși într-un registru, constituit de MAE și păstrat de Autoritatea Electorală Permanentă. Cei care au parcurs această etapă vor primi, prin poștă, documentele necesare exprimării votului (inclusiv un certificat/atestat pentru exercitarea prin corespondență a dreptului de vot).
De-a lungul anilor, la adresa proiectelor au fost formulate numeroase contraargumente, în special legate de lipsa garanției secretului votului și de faptul că ar fi posibil ca un alegător să voteze de mai multe ori. Nu de puține ori, contestatarii introducerii votului prin corespondență au vorbit și despre costurile pe care le-ar presupune o asemenea măsură. De asemenea, a fost vehiculată și părerea că votul prin corespondență nu poate fi aplicat și în cazul referendumurilor, iar pentru turul II al prezidențialelor ar apărea probleme, din cauza termenelor strânse prevăzute de legile în vigoare și chiar de Constituție.
