La primul tur al alegerilor prezidenţiale, 48% din românii cu drept de vot nu s-au prezentat la urne, în condiţiile în care au avut la dispoziţie 14 candidaţi. În aceste condiţii, o mare parte din atenţia celor doi finalişti, Victor Ponta şi Klaus Iohannis, se îndreaptă acum către absenteişti, dar şi către românii care au votat în primul tur cu alt candidat decât cel al PSD şi al ACL. Interesant este că, deşi în ultimii 25 de ani s-au încercat multe variante pentru a atrage la vot un număr cât mai mare de nehotărâţi, nimeni nu a reuşit să-i identifice cu exactitate.
Cum arată nehotărâţii?
Sociologii susțin că nu se poate face un portret al nehotărâților sau absenteiştilor în funcție de vârstă, studii, sex sau mediu. Cert este că alegerile prezidențiale atrag spre vot cei mai mulți alegători, datorită personalizării scrutinului. Practic, e mai ușor și incitant să alegi între doi oameni decât între două partide. „Nu există un profil al celor care nu votează, nu-i putem descrie foarte bine în termeni sociologici, ei provin din toate mediile. Știți oamenii aceia care nu se uită niciodată la fotbal, dar, datorită contextului de moment, urmăresc finala unui campionat mondial? Așa sunt și nehotărâții la vot. Sunt, în general, oameni neinteresați de politică, dar care vor merge la vot datorită febrei sociale din jurul evenimentului. Văd ce se întâmplă la televizor, aud în mediul lor de prieteni și se hotărăsc în ultimele zile să voteze, îl iau ca un gest de datorie civică”, explică sociologul Barbu Mateescu.
În turul al doilea, unii dintre acei nehotărâți sunt cei care au votat candidații de pe locurile 3, 4, 5, 6 în primul tur, dar care și-au pierdut interesul pentru cei ajunși în finală. Alții, din contră, nu s-au prezentat în primul tur, dar vor vota în al doilea, fiind mult mai ușor să ia o decizie între doi candidați. „E posibil ca la turul al doilea să aibă loc o demobilizare”, mai spune Mateescu.
„Cu cât e mai personalizată alegerea, cu atât prezența la vot e mai mare. Nehotărâții sunt persoane care, în general, nu votează, dar care sunt convinși de presiunea socială, de familie, mediu, televizor. Nu au un profil special, nu pot spune despre ei că sunt femei, bărbați, ce studii au etc. Procesul decizional în turul al doilea este mai simplu, e mai ușor să cântărești între doi. Cu toate acestea, voturile periferice sunt greu de prins”, a completat Cătălin Licsandru, director GSS 2000.
„Nu există un profil al nehotărâților. Ei participă doar la alegerile prezidențiale, când este o competiție personalizată și simplificată din punctul de vedere al comunicării, al taberelor, al atitudinilor” este părerea directorului INSCOP, Remus Ștefureac.
În turul doi votează mai mulţi decât în turul întâi?
„Din 1992 încoace, am putut observa că în România numărul votanților din primul tur, la prezidențiale, a fost mai mare decât în al doilea. Mulți renunță să mai voteze, pentru că nu sunt atrași de cei doi candidați ajunși în finală. O singură excepție am avut la alegerile prezidențiale din 2009, la finala dintre Băsescu și Geoană. În schimb, în 2004, la al doilea tur de scrutin prezența la vot a fost cu trei procente mai mică decât în primul tur”, susţine directorul INSCOP, Remus Ştefureac.
„Potrivit unui sondaj la care am lucrat, 25-30% din populație declară că nu știu cu cine o să voteze, dar sunt deciși să meargă la vot. Deși susțin asta, experiența îmi spune că nu toți acești oameni vor ieși la vot. În turul al doilea multe voturi se vor pierde”, spune sociologul Dani Sandu.
În ciuda atâtor necunoscute, o predicție se poate face. Remus Ștefureac susține că e posibil ca în turul al doilea electoratul vârstnic să se mobilizeze mai bine.
„În primul tur, 51% din electoratul cu vârsta între 18 și 35 de ani a ieșit la vot. Cu alte cuvinte, tinerii s-au mobilizat și au votat la aceste alegeri. Pe de altă parte, doar o pondere de 44% din electoratul cu vârsta de peste 65 de ani a votat. E posibil ca mobilizarea în turul al doilea să vină din partea electoratului vârstnic în cazul aceasta”, conchide directorul INSCOP.
A adunat Monica Macovei o parte din voturile nehotărâţilor?
Pe 2 noiembrie, candidatul independent Monica Macovei s-a plasat pe locul 4 în preferințele alegătorilor, obținând 4,44% din voturi. Campania ei electorală s-a desfășurat mult în mediul online, drept care așteptarea a fost să adune voturi din partea nehotărâților. Sociologii infirmă însă această teorie. „Macovei nu a reușit să scoată la vot mulți nehotărâți. Electoratul ei a votat în prima parte a zilei, segment orar în care votează, în general, oamenii care au o preferință clară. Ea a luat voturi din electoratul lui Băsescu”, susține sociologul Dani Sandu.
„Monica Macovei nu a adus la vot foarte mulți nehotărâți. Ea avea electoratul ei, nu era chiar o necunoscută când a început campania electorală. A mai luat voturile celor care îl preferau pe Băsescu, iar numărul nehotărâților nu a fost unul spectaculos”, explică Remus Ștefureac.
Absenteismul la vot
Alegeri prezidențiale 2000
turul 1 – 34,69%
turul 2 – 42,5%
Alegeri prezidențiale 2004
turul 1 – 41,5%
turul 2 – 44,8%
Alegeri prezidențiale 2009
turul 1 – 45,63%
turul 2 – 41,98%
