Guvernul de la Kiev şi separatiştii proruşi nu au început să retragă armamentul greu de pe linia frontului, depăşind termenul-limită prevăzut pentru miezul nopţii de luni spre marţi prin înţelegerea, de joi, de la Minsk, relatează BBC News online, citat de Mediafax.
Cele două părţi au primit termen doar două zile prin documentul final semnat pe care l-au semnat joi.
Kievul a anunţat că nu se va retrage până când nu vor înceta luptele la Debalţeve.
Separatiştii au replicat, însă, că înţelegerea nu se aplică nodului feroviar strategic, deoarece oraşul este încercuit. Ei au oferit trupelor ucrainene asediate un coridor să se retragă.
Franţa, Germania şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de continuarea luptelor în zonă.
Comandamentul militar ucrainean a anunţat că insurgenţii proruşi au efectuat 112 atacuri începând de duminică dimineaţa, marea majoritate la Debalţeve, iar un ofiţer ucrainean a declarat că au loc confruntări armate şi la oraşul-port Mariupol.
În schimb, rebelii au acuzat forţele ucrainene că au bombardat aeroportul de la Doneţk.
Între timp, noi sancţiuni impuse de către Uniunea Europeană (UE) Rusiei au intrat în vigoare luni. Ele vizează 19 oficiali, marea majoritate separatişti proruşi din feifurile Doneţk şi Lugansk, dar şi doi adjuncţi ai ministrului rus al Apărării şi un celebru cântăreţ şí parlamentar rus, Iosif Kobzon.
Potrivit înţelegerii Minsk-2, retragerea armamentului greu de pe linia frontului urma să înceapă nu mai târziu de două zile de la intrarea armistiţiului în vigoare şi să fie finalizată în două săptămâni. Prin această măsură ar urma să se creeze o zonă demilitarizată cu o lăţime de 50 până la 140 de kilometri în funcţie de armamentul vizat.
Însă un purtător de cuvânt al armatei ucrainene citat de Reuters a declarat că nu va avea loc nicio retragere a armamentului greu, atât timp cât rebelii încalcă armistiţiul. "Precondiţia retragerii armamentului greu este îndeplinirea prevederilor Punctului Unu al înţelegerii de la Minsk – încetarea focului. O sută douăsprezece atacuri nu sunt un indicator al unei încetări a focului", a declarat Andrii Lîsenko.
Ministrul apărării, Vladimir Kononov a replicat că rebelii "vor retrage armamentul greu din zona de contact dacă primesc un semn clar că partea ucraineană a început să facă acelaşi lucru".
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au încercat să ajungă luni la Debalţeve din nou, după ce rebelii le-au oprit accesul în zonă duminică.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au îndemnat ca membrilor misiunii să li se dea acces în estul Ucrainei. "Situaţia este fragilă", a subliniat Merkel. "A fost clar, întotdeauna, că mai sunt mute de făcut. Iar eu am spus mereu că nu există garanţii că vom reuşi în ceea ce încercăm să facem. Va fi un drum extrem de dificil", a adăugat ea.
Pe de altă parte, Jen Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american, a declarat că Washingtonul este "profund îngrijorat de deteriorarea situaţiei în Debalţeve şi în zona localităţii" şi a îndemnat "Rusia şi separatiştii pe care îi susţine să oprească atacurile imediat".
Însă Debalţeve este supus unui bombardament neîncetat de artilerie, potrivit unor reporteri Reuters de la faţa locului. Cel puţin şase tancuri şi vehicule blindate sunt prezente, potrivit acestora, într-o pădure situată la aproximativ zece kilometri de oraş, lângă Vuhlehirsk, o localitate cucerită de către rebeli în urmă cu o săptămână.
Armistiţiul ar fi per ansamblu respectat în restul zonei de conflict, potrivit mai multor surse.
Dar, în contextul în care armistiţiul agreat la Minsk este doar primul pas în încercarea detensionării situaţiei din estul Ucrainei, unii analişti apreciază că primele 48 de ore sunt "critice", şi avertizează că armistiţii anterioare care păreau să fie respectate au fost încălcate până la urmă.
Conflictul armat din estul Ucrainei s-a soldat cu 5.617 morţi, dintre care 63 de copii, începând de la jumătatea lui aprilie, când s-a declanşat, şi până la 12 februarie, a anunţat ONU.
