Podul unei case vechide peste 100 de ani din centrul Bucureštiului – zona Gara de Nord-Titulescu, a fost amenajat astfel încât sã se pãstreze la vedere cât mai mult din suprafeøele de lemn. Ambientarea spaøiului rezultat a fost realizatã cu ajutorul mobilierului stil, accesoriilor antice ši operelor de artã, cãrora le-au fost adãugate piese ši accesorii moderne
Spaţiul era mare, de peste 100 mp şi prezenta deasemenea suprafeøe mari de lemn. În mediul urban, rareori vii în contact cu frumuseøea ši nobleøea unui lemn antic ši bine uscat, chiar dacã este deteriorat, plin de cuie ši dat cu var. Specificã podului în cauzã era o structurã masivã de grinzi din lemn, în formã de cruce, plasatã pe o mare parte din suprafaøã. Aceasta fixeazã ši ancoreazã construcøia în caz de cutremure sau vânturi puternice ši totodatã conferã spaøiului un aer interesant, de poveste. Dacã se mai adaugă cãpriorii, cošurile din cãrãmidã, lucarnele, acoperišul în multe ape, cu øiglã solz, ši zidul de cãrãmidã de pe una dintre laturi, se poate înøelege de ce a fost întrezãrit potenøialul uriaš pentru amenajarea unui spaøiu de locuit gen loft, cald ši spectaculos. Lucrãrile de amenajare au durat circa un an, timp în care acoperišul a fost reparat, øigla veche a fost înlocuitã cu una nouã, Tondach, la fel ši dušumeaua. În locul ochiurilor de geam din pod au fost montate ferestre de mansardã Velux, iar apoi rulouri textile. A urmat împãrøirea spaøiului, realizatã cu ajutorul unor pereøi ušori, din gips-carton. Pe pereøii laterali – acolo unde a fost posibil – s-au pãstrat la vedere cãpriorii vechi. Rezultatul: un loft de aproximativ 100 mp, care înglobeazã holul, livingul, diningul ši un salon adiacent. Celelalte încãperi sunt: un dormitor, un mic cabinet de lucru, o camerã de oaspeøi ši o încãpere folositã în prezent pentru dressing ši depozitare.
Finisãri şi decorări
Cel mai interesant aspect a fost cel al recuperãrii arhitecturii grinzilor ši cãrãmizilor. În ceea ce privešte lemnul, au fost îndepărtate mizeria ši cuiele de pe suprafaøa lemnului. Tratat apoi simplu, cu ulei de in ši rãšinã, lemnul a cãpãtat un aspect viu ši strãlucitor. Pentru a fi în ton, dušumeaua a fost bãiøuitã ši apoi datã cu lac (a mers foarte bine cel folosit pentru ambarcaøiuni), pentru protecøie. Tonurile dušumelei sunt ba rošietice, ba galben coniac, ba maro mai închis, stil nuc sau lemn ars. Pentru cãrãmidã, munca a necesitat la fel de multã rãbdare, curãøarea cu periile de sârmã fiind foarte anevoioasã. Golurile au fost umplute cu var, combinaøia dintre cele douã materiale naturale, precum ši cea dintre culori (rošu-alb) fiind foarte reušite, pãstrând aspectul antic al structurii. Deoarece exista riscul de se mãcina, cãrãmizile au fost lãcuite (tot cu lac pentru ambarcaøiuni), redându-li-se astfel prospeøimea ši o splendidã culoare vie. Decorul a fost realizat cu piese de mobilier şi acceorii vintage, adăugându-se şi unele noi, de tip IKEA şi chiar rustice, eclectismul fiind caracteristica majoră a amenajării. Operele de artă îşi au locul foarte bine, completând minunat ambianţa.
