Fostul șantier militar își dă ultima suflare

Pe vremuri constructor de nave şi sisteme militare, Şantierul Naval Mangalia nu mai are mult şi îşi închide porţile. Cu o mână de salariaţi, unitatea supravieţuieşte din tăierea la fier vechi a navelor casate.

Fostele conduceri au vândut din teren pentru a putea acoperi datoriile immense către bugetul local, însă degeaba. Societatea merge din rău în mai rău, iar Executivul nu ia nici o măsură pentru salvarea unităţii, după un 2013 ­pozitiv, atât ca cifre, dar şi ca moral – comparativ cu 2012 şantierul şi-a triplat numărul de salaria­ţi – anul acesta situaţia economică s-a prăbuşit. Potrivit unei hotărâri aprobată marţi seara de Executiv, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 pentru SC Şantierul Naval Mangalia ­este: veniturile totale – 2.314 mii lei, cheltuieli totale – 2.275 mii lei. În 2013 veniturile au fost de 3.067 mii lei, iar cheltuielile – 3.046 mii lei. Potrivit proiectului de hotărâre înaintat Executivului anul trecut unitatea a avut 45 de salariaţi, cu 32 de persoane mai mult ca în 2012, an în care şantierul a raportat doar 13 angajaţi. Rămâne de văzut care va fi evoluţia până la sfârşitului anului a schemei de personal, însă este puţin probabil ca unitatea să facă angajări similare cu anul trecut. Din contră, dacă ţinem cont de scăderea bugetului, la orizont se întrevede o disponibilizare.

„Gaura neagră“ din ograda ­Ministerului Economiei

Şantierul Naval Mangalia are un capital social de 5,27 milioane lei şi a acumulat până anul trecut datorii de peste 17 milioane lei (aproximativ 4 milioane de euro). Potrivit raportărilor contabile, în 2006, SNM a avut o cifră de afaceri de 7,82 milioane lei. Anul următor, cifra de afaceri a fost asemănătoare – 7,8 milioane lei, după care a început să scadă vertiginos până la doar 508.403 lei în 2010. În anul următor cifra de afaceri a „sărit” la 7,9 milioane lei, în 2012 unitatea a avut afaceri de 2,1 milioane lei iar anul trecut aceasta a „căzut” la 968.607 lei. Pierderile au crescut şi ele, de la 1,1 milioane lei în 2006 la peste 2,8 milioane lei în 2010. În perioada 2011- 2013 unitatea a raportat pierderi zero, însă societatea este pe butuci. Dacă în 2001 unitatea avea 550 de salariaţi, în 2010 numărul lor a fost de 15, iar în următorii doi ani schema de personal a fost de 13 angajaţi.

Telenovela privatizărilor ­eşuate

De-a lungul timpului, statul român a încercat de mai multe ori să scape de şantier, însă incompetenţa funcţionarilor publici a făcut ca acesta să se întoarcă în ograda statului.

Primul care s-au „fript” cu privatizarea fostului şantier militar a fost chiar şantierul vecin. Daewoo Mangalia Heavy Industries. Pe 24 ianuarie 2006, DMHI a câştigat licitaţia organizată de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi urma să achite 3,6 milioane de euro pentru preluarea Șantierului Naval Mangalia. Astfel, fostul şantier militar s-ar fi unificat cu şantierul civil 2 Mai, unde sunt acţionari coreeni şi ar fi putut funcţiona sub aceeaşi administraţie. La scurt timp după ce au câştigat licitaţia, coreenii au făcut pasul înapoi. Oficial, DMHI a motivat renunţarea la SNM prin schimbarea conducerii, noii şefi preferând dezvoltarea intensivă în locul unei extinderi a activităţilor. Neoficial, între DMHI şi statul român au intervenit divergenţe privind ştergerea datoriilor SNM, liti­giile imobiliare, precum şi ­obligaţia de a repara ­navele ­Marinei Militare.

SNM a fost transferat ulterior, printr-o ordonanţă de urgenţă, de la OPSPI la AVAS, care în 2007 a scos din nou la vânzare şantierul. O companie din ­Constanţa specializată în domeniul naval a participat la licitaţia competitivă organizată de stat, s-a înţeles iniţial cu statul, însă totul s-a transformat într-un scandal după ce investitorul a descoperit că statul nu a declarat toate datoriile şantierului. 

Stațiunea Mamaia, promovată în Londra

Stațiunea își face reclamă la cel mai mare târg internațional dedicat turismului.

Stațiunea Mamaia este promovată anul acesta, în premieră absolută, la cel mai important târg internațional dedicat turismului: WTM London. Aici, Mamaia își face reclamă prin proiecții video cu atracțiile stațiunii și momente inedite de Carnaval Mamaia, cu scopul de a reflecta acele aspecte care disting stațiunea pe harta destinațiilor turistice ce merită vizitate: evenimente, cluburi, petreceri, plaje.

Momentul cel mai important al show-ului pregătit de reprezentanții noștri a fost programat ieri, în cadrul WTM Festivals – o secțiune a târgului care încurajează participanții să își promoveze cât mai informal și inedit destinațiile turistice pe care le reprezintă – unde anul acesta Mamaia a avut un spectacol propriu alături de Egipt, Filipine, Belgia, Caraibe, Africa de Est și de Vest, Cipru și Taiwan. Ulterior, în perioada 13-16 noiembrie 2014, spectacolele de promovare a stațiunii Mamaia prezentate la Londra, cu personajele și costumele extraordinare de carnaval, vor ajunge și la București, în cadrul Târgului de Turism al României de la Romexpo. Proiectul de promovare a stațiunii Mamaia la WTM London și la Târgul de Turism al României este dezvoltat de Primăria Municipiului Constanța, fiind coordonat de Fashion Luxury Events și susținut de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării. La târg au fost distribuite participanților și expozanților din toate colțurile lumii primele materiale de promovare în limba engleză. Realizarea broșurii generale de prezentare Mamaia și a broșurii de nightlife „Mamaia – Party till dawn” a fost finanțată din fondurile ce provin din colectarea taxei de promovare ce se aplică în stațiunea Mamaia. ”Participăm în premieră la ediția 2014 a Târgului Internațional de Turism WTM, în spațiul dedicat României și pus la dispoziție de Autoritatea Națională pentru Turism”, a declarat președintele ALDD, Corina Martin.