Tânăra româncă, studentă în ultimul an de doctorat, la Politică și Relații Internaționale, la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie a trimis o scrisoare la romaniacurata.ro, pentru a-și prezenta nemulțumirea pentru articolul cu privire la documentarul Channel 4.
”Mi-am petrecut anii formativi aici, într-un mediu a cărui multiculturalitate și diversitate le-am îmbrățișat cu sete. Sunt totuși româncă și am o conștiință profundă a tărâmurilor lăsate în urmă, doar fizic. Dar în acest ‘melting pot’ civilizaţional, m-am considerat cetățean european, un cosmopolitism (dacă pot spune așa) pe care mi l-am permis cu o oarecare mândrie. Românii sunt cetățeni europeni, un drept câștigat nu fără sacrificii, unele mai vizibile decât celelalte”, a scris aceasta.
Aceasta este nemulțumită de felul cum sunt numiți și tratați românii din diaspora.
”Bineînțeles că experiențele nu pot fi asemănătoare, poveștile românilor de aici sunt pe cât de diverse, pe atât de individualizante. Fiecare duce o luptă legitimă cu sine însuși/însăși, împărtășind doar tărâmurile lăsate în urmă și poate dorul. Nu suntem în măsură să aplicăm judecăți esențialiste, regurgitând inepții și pretenții – că doar succesul, competențele profesionale/educația sau statutul social te recomandă ca român demn de diaspora străinătății; că acest eșantion semnificativ, dar nu întru-totul reprezentativ trebuie excizat din masa totală a așa numiților ‘emigranţi’”, a spus aceasta.
Tânăra scoate în evidență faptul că românii din diaspora au plecat de nevoie în strainătate și că această decizie a lor nu poate fi criticată datorită situației în care se află acum România.
”Nu vreau să judec motivele subiective plecării/despărțirii de familiar, dar fiecare poveste sau experiență arată un act de curaj, incomensurabil, dar și imposibil de comparat. Și dacă am privi sincer la cei ce nu vorbesc limba, lăsându-și căminul, gospodăria și pe cei dragi în urmă, avântându-se și înfruntând riscuri puțin imaginabile celor ce se bucură de confortul siguranței, descoperim un alt microcosmos, o alteritate de care încercăm să ne detașăm grabnic și nefericit. De ce? Nu știu… dar recepțiile de la Ambasada din Londra, sorbind șampanie și discutând re-branding-ul diasporei nu ne vor ajuta să transcendem limitările, victimizarea, oportunismul și eschivarea. Nu am simțit nicio clipă că trăiesc o marginalizare culturală, mi-am adus prietenii de aici și le-am arătat tot ce le-am putut arăta în România, nu selectiv, ci așa cum este. Tendința de a masca realitatea, de a lăsa o impresie bună, mi se par frânturi perpetuate dintr-un trecut al reprimării, al suspendării artificiale într-o minciună convenabilă”, a adăugat ea.
Nu a putut fi imună la ceea ce s-a scris despre documentarul Channel 4 și a ținut să facă unele precizări cu privire la românii din diaspora.
”Ceea ce am văzut la BBC nutream să stârnească o cu totul altă reacție, demnă de lupta pe care am purtat-o fiecare, individual sau împreună. Mă așteptam să nu ne sesizăm doar la nivel de diplomație publică, imaginea României în afară, ci să redeschidem dezbateri consistente privind incluziunea, lupta împotriva crimei organizate, motivele pentru care oamenii pleacă… în loc să ne preocupăm constant de imagine. Chiar dacă documentarul ar putea genera valuri de discriminare, cred că cel puțin în Marea Britanie, nu asta este sursa. Înainte de români și de bulgari au fost polonezii, înainte de polonezi, valurile de imigranți (de facto) din fostele colonii. Integrarea a fost și este o problema perpetuă. Publicul de aici are acces la multiple versiuni, nu toți îmbrățișează versiunea Channel 4. Important este că avem o masă critică de sprijin și înțelegere”, a scris aceasta.
”Prima reacție privind documentarul Channel 4 a fost de mânie. Am acuzat obtuzitatea producătorilor, pentru că au selectat convenabil, senzaționalist, poveștile celor dezrădăcinați, fără casă, fără familie, fără oportunități palpabile, celor care trăiesc în nesiguranța perpetuă a imediatului. Așa cum nici ei nu sunt întru-totul reprezentativi, așa nici ceilalți, așa-numita “elita competentă” nu trebuie să fie etichetă de la suprafață – sursă spre care toate eforturile diplomației publice se îndreaptă și ale cărei interese trebuie să primeze, pentru că dau bine. În fond, ambele sunt două fețe ale aceleiași realități, polarizată prin ignoranță și tăcere”, a adăugat ea.
Citeste scrisoarea integrala pe Romaniacurata.ro
