Ministerul Justiției nu va publica și nu va supune dezbaterii publice proiectele de management, CV-urile candidaților, iar selectarea a trei candidați pentru a primi avizul CSM, ca și respingerea celorlalți nu vor fi motivate și făcute publice.
Funcția de șef DIICOT a rămas vacantă după arestarea și trimiterea în judecată a Alinei Bica, acuzată în două dosare penale de fapte de corupție, cu prejudicii de zeci de milioane de euro. Bica a fost numită pe funcție în mai 2013, tot fără dezbateri publice, fiind nominalizată direct de către premierul-ministru interimar al Justiției de atunci, Victor Ponta. Nominalizarea a survenit după scandalurile începute în 2012, referitoare la modul de selecție al procurorului general al României, al șefului DNA, conducerea DIICOT fiind în acel an în umbră deoarece mandatul fostului șef nu expirase, iar structura de parchet nu avea dosare cu nume celebre pe rol.
Ce a cerut Bruxelles-ul
În toiul scandalurilor privind numirile fără criterii transparente, Comisia Europeană a făcut mai multe recomandări: dezbatere publică asupra candidaţilor, care să includă publicarea tuturor nominalizărilor, CV-urilor şi planurilor de acţiune ale candidaţilor; concluziile selecţiei de la Ministerul Justiției să fie făcute publice; să se motiveze de ce unii candidați au trecut de selecție, iar alții nu. Cu alte cuvinte, Comisia a cerut transparență totală. Nici până astăzi solicitări nu se respectă, iar responsabilii care pot legaliza recomandări printr-o simplă modificare a Legii 303/2004, respectiv ministrul Justiției, premierul, Guvernul în ansamblu, nu au făcut nimic.
Selecție netransparentă la MJ
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a anunțat recent că procurorii care îndeplinesc criterii de vechime, de integritate, care au rezultate deosebite pot candida pentru funcția de șef DIICOT. Candidații trebuie să depună un CV și o scrisoare de intenție care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experiența profesională, calitățile care îl recomandă. Candidaturile se pot depune până în 16 martie.
Ministrul Cazanciuc nu a dorit să ne ofere detalii despre modul în care se va face selecția, asigurându-ne doar că toți candidații vor avea șanse egale. Selecția de la Ministerul Justiției nu este publică și nici nu se motivează. Dintre candidați, ministrul alege trei procurori. Aceștia vor ajunge la interviu în fața Consiliului Superior al Magistraturii, care are doar rol consultativ. De menționat că la CSM se motivează atât avizul, cât și respingerea candidaturilor, interviurile sunt publice şi se transmit în direct online. De la CSM, propunerile ajung la şeful statului, care are rolul de a decide cine va fi viitorul șef al DIICOT.
Vicepreședintele CSM, Bogdan Gabor: “Se poate face selecția direct de către CSM, respectându-se toate regulile de transparență cerute de Comisia Europeană”
Bogdan Gabor, vicepreședinte CSM și șeful secției de procurori ne-a declarat că se pot respecta standardele de transparență recomandate de Comisia Europeană dacă nominalizarea pentru conducerea structurilor centrale de parchete, așa cum este și DIICOT, s-ar face potrivit rigorilor prin care sunt nominalizați președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, norme care se regăsesc în aceeași lege care reglementează alegerea șefilor parchetelor.
Pentru conducerea Înaltei Curți, candidaturile se depun la CSM. CSM face publice toate proiectele candidatilor și traseul lor profesional. Interviurile sunt publice, transmise în direct online. Avizarea unor candidați, ca și respingerea celorlalți se motivează, iar motivările se fac publice. Exact procedura pe care o recomandă Comisia Europeană.
“CSM a oferit guvernanților soluția încă din 2012, când plenul Consiliului a adoptat hotărârea 802. Noi am recomandat ca propunerile pentru funcțiile de procuror general, șefi ai DNA și DIICOT să fie făcute direct de către CSM, respectându-se toate regulile de transparență cerute de Comisia Europeană. Așa cum CSM face nominalizările pentru Înalta Curte de Casație și Justiție. Era o simplă modificare legislativă. Atunci, toți decidenții au fost de accord, însă nici până astăzi nu s-a operat această modificare”, ne-a declarant Bogdan Gabor.
CSM nu are drept de inițiativă legislativă, însă toate hotărârile CSM sunt cunoscute de ministrul Justiției, membru de drept al Consiliului, inclusiv hotărârea 802 din septembrie 2012 care propunea criteriile de transparență recomandate de Comisia Europeană.
Din moment de hotărârea era cunoscută de ministrul Justiției, indiferent cum s-a numit el (din 2012 s-au perindat pe fotoliu: Mona Pivniceru, Titus Corlățean, interimarul Victor Ponta și actualul Robert Cazanciuc), nu se poate invoca faptul că nu ar fi existat soluții dacă se dorea cu adevărat transparentizarea și numirea pe criterii strict profesionale și de integritate a șefului DIICOT.
