Vreme de 12 ani, Clujul a fost privit ca o ciudățenie, un soi de autarhie, ocolit de investitori, care se putea lăuda doar cu pasiunea primarului de atunci, Gheorghe Funar, pentru culorile naționale și statui. Însă lucrurile s-au schimbat dramatic în ultimul deceniu, fapt remarcat şi de presa americană.
Băncile din parcuri, pavajul și chiar și coșurile de gunoi erau vopsite în culorile drapelului României. Relațiile dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară erau tensionate periodic, iar politicienii din PUNR, apoi din PRM, precum şi cei din UDMR dominau scena publică locală fără efort. Câteva replici mai acide între politicienii „patrioţi” de pe o parte sau alta a baricadei erau suficiente pentru a inflama spiritele și pentru a asigura mobilizarea electoratului sub flamurile celor care se duelau ”pentru valorile naționale”. În acest context, politicienii cu adevărat democrați, precum regretatul lider PNȚCD Ion Rațiu, pe atunci deputat de Cluj, erau condamnați la un rol minor în raport cu isteria care cuprindea comunitatea locală. În cei 11 ani care au trecut de la îndepărtarea lui Gheorghe Funar din scaunul de primar, lucrurile s-au schimbat radical. Cluj-Napoca a devenit cel mai prietenos oraș din Europa cu străinii, potrivit unui studiu socio-logic realizat de Comisia Europeană. De asemenea, a devenit un adevărat magnet pentru investitorii străini precum Emerson, Bosch, DeLonghi, Siemens, Thomsons Online Benefits, iar lista ar putea continua.
Concomitent, ”industria” statuilor și a băncilor tricolore a fost înlocuită cu una mult mai profitabilă: IT-ul.
Ecou peste ocean
Cunoscuta publicație americană The Huffington Post a remarcat această transformare radicală a Clujului, care este în acest an Capitala Europeană a Tineretului. Un articol publicat sub titlul ”The Failure of Nationalist Politics in Romania / Eșecul politicilor națio-na-liste în România”, jurnaliștii americani pun în antiteză Clujul cu ascensiunea unor grupări naționaliste în Europa răvășită de criza economică. ”Criza financiară din Europa a pregătit terenul pentru ascensiunea unor partide naționaliste, pe tot continentul, însă cu precădere de-a lungul frontierei sale estice. Jobbik în Ungaria, Ataka în Bulgaria și Zorii Aurii din Grecia au beneficiat de pe urma prăbușirii economice. Însă cu toate că atenția mediei este concentrată pe ascensiunea naționalismului, este important să ne amintim faptul că multe părți ale acestei regiuni au experimentat deja creșterea și descreșterea naționalis-mului de la începuturile perioadei post-comuniste”. Publicația americană face referire mai cu seamă la cazul Clujului.
”În anul 1992, Gheorghe Funar a devenit primarul Clujului și imediat a început să instituie felul său aparte de a face purificare etnică. Plăcuțele în limba ungurească au dispărut de pe străzi. Funar a încercat să interzică partidul politic al etnicilor maghiari. El a încercat chiar să nege că ar exista un asemenea lucru precum unguri în România. «Aici avem doar cetățeni români», spunea el”, relatează Huffing-ton Post. Publicația americană redă și un interviu pe larg cu sociologul Istvan Horvath, soțul viceprimarului UDMR al Clujului, Anna Horvath. Istvan Horvath remarcă transformările care au avut loc. ”Unele schim-bări au avut loc în acești 20 de ani. Dacă le-aș compara sondajele realizate la începutul anilor 1990, în care oamenii erau întrebați dacă ar trebui să le permită ungurilor să își utilizeze limba maternă în administrația publică, schimbarea nu este spectaculoasă. Majoritatea a respins această idee, iar aceasta este tendința dominantă chiar și acum. Însă, în alte feluri, lucrurile s-au schimbat”, spune Istvan Horvath.
„Chiar faptul că un grup de maghiari a fost desemnat să se ocupe de candidatura Clujului spune foarte mult”
Și alți intelectuali clujeni sunt de părere că lucrurile au evoluat enorm, iar naționalismul a înregistrat un recul evident. Coordonatorul Grupului Pont, Andras Farkas, cel care a coordonat candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului, spune că ”Clujul a evoluat foarte mult de la sfârșitul epocii Funar. Chiar faptul că un grup de maghiari a fost desemnat să se ocupe de candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului spune foarte mult despre gradul în care s-a produs această schimbare. Tebuie să observăm faptul că nu există nici un fel de problemă legată de migranți. Clujenii nu sunt ostili acestora, iar miganții se integrează ușor. Relațiile româno-maghiare, pe de altă parte, s-au îmbunătățit considerabil. Desigur, mai sunt lucruri în profunzime care mai trebuie rezolvate, însă avem nevoie de timp pentru acest lucru”, a spus Andras Farkas.
Pe de altă parte, analistul Ana Luca consideră că ”Clujul a devenit un model de bune practici după ce locuitorii săi au ieșit din logica confruntării. Nu mai vorbim de un joc cu sumă zero în care o parte câștigă ceea ce pierde cealaltă, ci de o situație în care ambele părți câștigă împreună. Diversitatea lingvistică este considerată acum o resursă importantă, la fel ca și multiculturalismul. Iar schimbarea a fost generată, în primul rând, de tineretul universitar.
Douăzeci la sută dintre locuitorii orașului sunt studenți, masteranzi și doctoranzi, tineri care nu sunt tributari prejudecăților etnice. Ei călătoresc frecvent în Europa și nu vor ca orașul lor să devină un țarc, fie el și unul tricolor. Desigur, articolul din Huffing-ton Post nu păcătuiește prin exactitate, iar tușele sunt îngroșate uneori caricatural. Nu Gheorghe Funar a îndepărtat plăcuțele indicatoare în limba maghiară, ci Ceaușescu. Iar faptul că există un singur personaj central arată un dezechilibru, pentru că un jurnalist foarte bun ar fi -ascultat și cealaltă parte, auditor et altera pars. Însă, în ansamblu, percepția că lucrurile s-au schimbat radical, iar naționalismul a fost abandonat este validată de realitate”, -spune Ana Luca.
