Câțiva întreprinzători moldoveni au iniţiat o petiţie online menită să determine racordarea regiunii istorice la viitoarea reţea naţională de autostrăzi.
„V-ar plăcea ca Moldova să se bucure de o șansă care ar putea să-i determine dezvoltarea explozivă a zonei, din care, prin extensie, ar beneficia și Transilvania, întreaga țară și, bineînțeles, și Republica Moldova? (…) Sau, pur și -simplu, v-ar plăcea să parcurgeți distanța Târgu Mureș-Iași într-un timp mai scurt? Răspunsul la aceste întrebări este o autostradă modernă Vest-Est. Noi credem că autostrada Târgu Mureș-Ungheni este soluția optimă”, aşa îşi încep pledoaria autorii iniţiativei online moldovavreaautostrada.ro, menită să lege una dintre cele mai sărace din punct de vedere economic regiuni ale ţării la infrastructura de transport. Iniţiativa demarată în octombrie 2013 aparţine câtorva întreprinzători din nord-estul ţării, activi în afaceri, consultanţă, publicitate, ecologie etc. Iniţiativa lor este una dintre cele mai închegate reacţii ale unei comunităţi locale la ceea ce ei percep drept lipsă de interes a autorităţilor centrale faţă de soarta lor.
“Sunt lucruri obiective, uşor de observat. Realitatea arată aceasta, că suntem defavorizaţi”, răspunde Marius Alexa, un tânăr familiarizat cu managementul companiilor software, consultanţă de afaceri, atragerea de finanţare, la întrebarea dacă se simte discriminat în calitate de locuitor al Iaşiului faţă de concetăţenii lui din Bucureşti sau Ardeal. Aproape trei sferturi din toate proiectele de autostrăzi ale României trec prin aceste două zone.
Construirea unei autostrăzi ar schimba radical faţa Moldovei, dă asigurări Alexa. “Facem două zile până în vest, din care una până la graniţa noastră cu Ungaria, alta de acolo în vest. Construirea unei autostrăzi ar micşora la o zi şi jumătate durata necesară şi ar micşora costurile investitorilor din zonă. Dacă în zona investiţiilor în IT nu este nevoie de autostrăzi, în sectorul producţii industriale, ce presupune transportul bunurilor, acestea sunt necesare”, explică el. Autostrada ar fi un început pentru o regiune a ţării caracterizată prin unul dintre cele mai mici PIB. Regiunea Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) are un PIB pe locuitor de 7.200 de euro pe an, adică 29% din media UE, aproape la jumătate din cel al Regiunii Vest (Timiş, Arad, Hunedoara etc.) şi doar o treime faţă de Bucureşti-Ilfov. Numărul de maşini în zona Iaşiului este la 40% din cel din Timiş. O autostradă ar deservi nu doar nord-estul Moldovei. Iniţiatorii proiectului visează la refacerea unui pod peste Prut în zona Ungheni-Iaşi care să facă legătura spre Chişinău.
O privire aruncată pe schiţa Master Planului Transporturi arată că Moldova este vitregită nu atât de proiecte pe hârtie, cât de inteligenţa acestora. Autostrada Braşov-Bacău, care mai departe face legătura spre Paşcani, judeţul Iaşi, se va dovedi inutilă fără sectorul Ploieşti-Comarnic-Braşov iar Iaşi-Tg. Neamţ, proiect declarat prioritar de către Ministerul Transporturilor, va avea doar utilitate regională fără continuarea sa spre Ditrău-Tg. Mureş, sector de dificultate tehnică maximă şi care este preconizat a fi construit după 2020.
