Noile standare științifice impuse pentru ocuparea posturilor în universități sunt mai lejere, ceea ce arată că Ministerul Educației a scăzut accentul pus pe performanța științifică. Folosirea acelorași criterii pentru evaluarea cadrelor didactice în toate domeniile poate duce la aberații.
România liberă a intrat în posesia criteriilor prin care Ministerul Educației stabilește standardele științifice care trebuie îndeplinite pentru ocuparea pozițiilor de asistent, lector, conferențiar și profesor universitar. Documentele (în număr de șapte) au fost trimise sau vor fi trimise zilele acestea către cadrele universitare din țară și au fost redactate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, iar principalul criteriu de evaluare îl constituie indicele Hirsch calculat prin intermediul Thomson-Reuters, Scopus și Google Scholar. În principal, indicele Hirsch monitorizează de câte ori a fost citată un articol științific de către alți autori. Citarea dă, în acest context, valoarea operei. Din această perspectivă este foarte importantă teoria relativității sau teorema lui Pitagora, printre cele mai citate formule din istoria științei. Aplicarea acestui criteriu a stârnit o dezbatere printre oamenii de știință care contestă relevanța indicele Hirsch în diverse domenii universitare, cerând, prin urmare, criterii distincte pentru aplicarea lui în funcție de fiecare disciplină în parte.
Trebuie spus înainte de orice că noile criterii pentru ocuparea unei poziții universitare sunt mult mai permisive decât în mandatul de ministru al Educației deținut de către Daniel Funeriu și chiar decât în cel al Ecaterinei Andronescu după cum ne-a precizat profesorul Virgil Iordache: „de exemplu, pentru a putea participa la concursul pentru poziția de profesor la catedra de mediu trebuia să fi scris 12 articole indexate ISI, iar acum sunt necesare 11 articole”. Virgil Iordache este de acord cu folosirea indicelui Hirsch, drept criteriu de promovare în anumite poziții universitare, arătând că, în opinia sa, “pentru fiecare specialitate pachetul de criterii este diferit și nu se folosește aceeași metodă. Setul de criterii se stabiliește de către comisiile CNATDCU, fiecare pe specialitatea ei. Este o informație falsă că se aplică aceleași criterii atât pentru ştiinţele naturale dar și pentru cele sociale sau umaniste”. Formularele de evaluare au capitole precum: activitatea de cercetare, activitatea didactică, recunoașterea și impactul activității, dar și publicarea de articole în reviste ca și autor principal, contributor, în edituri naționale sau internaționale ca și redactor sau coordonator. De asemenea, pe baza acestor criterii se poate obține un scor bun în vederea obținerii finanțării unor proiecte de cercetare.
Dragoș Ciuparu, profesor la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, ne-a precizat prin stabilirea acestor criterii, CNATDCU a cerut tuturor universitarilor, indiferent de domeniu, să intre într-un pat al lui Procust care nu este relevant domeniului lor. “Hirsch este un indicator relevant pentru fizică, chimie, medicina dar nu pentru științele umaniste. Fostul ministru al educației Daniel Funeriu a introdus AIS (article influence score) calculat prin corecție la specificul domeniului. Hirsh este un indicator pur statistic. În medicină, se citează foarte mult articolele, obținându-se un indicator Hirsch mare. În domeniul umanist se citează foarte puțin. Pe de altă parte, un indicator Hirsh în medicină de 10 este considerat slab. În chimie este bun, iar în științele umaniste este imposibil de atins.” Și Dragoș Ciuparu, care a predat șapte ani la Yale University, admite că criteriile universitare sunt mult mai permisive astăzi: “Acum este mai simplu să ajungi profesor la inginerie chimică decât era pe vremea lui Daniel Funeriu”.
O poziție similară este împărtășită de Raul Mureșan, de la Institutul Român de Știință și Tehnologie, care susține că indicele Hirsch este foarte util pentru științe ca biologia, fizica, chimia. “Indicele Hirsch nu trebuie aplicat tinerilor. Nu e corect să compari un tânăr cu un senior pentru că indicele ăsta crește în timp. Indicele Hirsch e relevant doar acolo unde citările sunt criteriul cel mai important de evaluare pentru că sunt măsurabile direct ca metrică de impact. În științele umaniste, unde citările nici măcar nu se regăsesc în baze de date precum Thomson Reuters, iar impactul poate fi la nivel de public care îți citește cartea, indicele Hirsch e evident un nonsens. Ca să concluzionez, există două tabere: unii care vor să impună fără discriminare o măsură care nu se aplică tuturor. Alții care se simt discriminați și vor desființarea totală a măsurii.” Adrian Papahagi a denunțat criteriul impus de Ministerul Educației pe care l-a numit o aberație birocratică. “Niciun articol umanist nu va avea vreodată 100 de citări identificate prin intermediul Thomson-Reuters, Scopus și Google Scholar, fiindcă acestea nu indexează adecvat periodicele umaniste și ignoră volumele. Indicele Hirsch este pur și simplu irelevant în științele umaniste."
La rândul său, Sergiu Moroianu, cu un doctorat obținut în matematică la Massachusetts Institute of Technology, spune că nici un indicator nu trebuie ridicat la statutul de adevăr absolut. “Indicele Hirsch are o mică relevanță pentru cercetare. Este doar un indicator de care trebuie să se țină seama pe lângă alte criterii, altfel pot apărea abuzuri.“
