Spitalul Militar va achiziţiona dispozitive pentru detectarea ADN-ului bacteriei care provoacă tuberculoza, precum și pentru detectarea rezistenței la medicamentele contra bolii, informează Mediafax.
Aceste dispozitive sunt capabile să detecteze ADN-ul bacteriei care provoacă tuberculoza, în 60 de minute, şi gena rezistenţei la medicamentele contra bolii, în 120 de minute.
„Metodele noi de diagnostic bazate pe detectarea ADN bacterian (GeneXpert) şi culturi pe medii lichide care imită ţesutul pulmonar (Versa TREK) sunt mult mai rapide decât metodele clasice. Prima metodă detectează ADN-ul bacterian în 60 de minute şi gena rezistenţei la Rifampicină (primul pas în diagnosticul MDR-TB – tuberculoza multidrog rezistentă) în 120 de minute. Metoda Versa TREK detectează Mycobacterium tuberculosis în 24 de ore şi obţinerea culturii are loc în 14 – 21 de zile, iar antibiograma în maxim 30 de zile, spre deosebire de metodele clasice (culturi pe medii Löwenstein-Jensen cu rezultat în 60 de zile şi antibiograma în 90 de zile)”, explică, într-un comunicat, colonelul Ioana-Ruxandra Ştefănescu, şefa Secţiei de pneumologie şi ftiziologie de la Spitalul Militar.
Deşi odată cu implementarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT), incidenţa TBC a scăzut considerabil, de la 142,2 cazuri la 100.000 de locuitori în 2002 la 72,9 la 100.000 de locuitori în 2013, România încă se află pe locul I în Uniunea Europeană la acest capitol şi pe locul şase în regiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a Europei după Kazahstan, Kyrgyzstan, Tadjikistan, Republica Moldova şi Ucraina, a spus Ştefănescu.
Ea a mai arătat că o problemă importantă de sănătate publică o reprezintă tuberculoza multidrog rezistentă, care apare din cauza unor mutaţii la nivelul ADN-ului bacterian, ceea ce duce la apariţia rezistenţei la antibioticele de prima linie (cele mai eficiente în tratarea bolii).
Aceste mutaţii apar în special la pacienţi cu un nivel educaţional precar, consumatori de droguri, bolnavi de SIDA, persoane fără adăpost etc. La această categorie de bolnavi, tratamentul este de lungă durată, cu efecte adverse mai multe şi un succes terapeutic mult mai mic (aproximativ 20 la sută) decât la tuberculoza chimiosensibilă (succes terapeutic de 100 la sută în absenţa altor boli grave asociate sau a efectelor adverse majore), a mai spus Ştefănescu.
Marţi, pe 24 martie, este Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, care marchează momentul din 1882 când Robert Koch a descoperit Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), bacteria responsabilă de apariţia tuberculozei.
Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, dată de bacilul Koch, localizată de cele mai multe ori la nivel pulmonar, dar se poate întalni la nivelul oricărui organ (TB extrapulmonară), cele mai grave fiind meningita TB şi tuberculoza miliară, cu evoluţie rapidă şi fatală în absenţa tratamentului prompt.
Numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, putându-se răspândi de la persoana bolnavă prin tuse. Există studii care demonstrează că o persoană sănătoasă poate fi infectată dacă stă în aceeaşi încăpere cu o persoană bolnavă timp de minim patru ore. Tratamentul este de lungă durată, respectiv şase – opt luni cu patru sau cinci antibiotice. Vaccinul antituberculos (BCG), care se face la naştere, nu protejează persoana de apariţia bolii, ci protejează de formele grave de tuberculoză – miliară şi meningita TB – care apar în special între 0 şi 4 ani, a explicat şeful de secţie.
Riscul maxim de a dezvolta boala este în primii doi ani de la infecţie (din momentul în care organismul a venit în contact cu bacilul). Boala poate să apară fie din cauza scăderii capacităţii de apărare a organismului, la bătrâni, persoane cu boli cronice, fumători, alcoolici, consumatori de droguri, persoane care au făcut transplant, fie din cauza expunerilor repetate la Mycobacterium tuberculosis, care depăşesc capacitatea organismului de a stapâni boala, în cazul familiilor bolnavilor, al celor care trăiesc în instituţii de îngrijire sau penitenciare, al persoanelor fără adăpost sau al personalului medical. De cele mai multe ori, cele două mecanisme se împletesc şi formează un cerc vicios.
În cazul tuberculozei extrapulmonare, simptomatologia este „împrumutată” de la organul afectat. În ceea ce priveşte TB pulmonară, din cauza evoluţiei lente a bolii, de cele mai multe ori simptomele sunt puţine şi cu agravare progresivă, ceea ce îl face pe pacient să se prezinte târziu la medic. Cel mai frecvent simptom este tusea, care iniţial este seacă, ulterior productivă sau uneori hemoptoică (cu sânge). Dacă aceasta persistă peste trei săptămâni, fără o cauză cunoscută, bolnavul trebuie să se prezinte la medic. Transpiraţiile (nocturne sau la efort) apar de asemenea frecvent. Dispneea (senzaţia de lipsă de aer) de efort şi scăderea în greutate apar de obicei mai târziu în evoluţia bolii. Uneori tuberculoza poate determina simptome similare unei pneumonii (febră înaltă, frisoane, alterarea stării generale, greaţă etc.), sau cu hemoptizii masive, ameninţătoare de viaţă.
Testarea HIV este recomandată la toţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză, deoarece uneori tuberculoza poate fi prima manifestare în cadrul SIDA.
Se consideră că o treime din populaţia globului este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, însă, datorită mecanismelor naturale de apărare ale organismului, doar o mică parte dintre aceştia (5-10%) fac boala pe parcursul vieţii, restul reuşind fie să distrugă microbul, fie să îl menţină în forma inactivă (bacili dormanzi). Potrivit datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), se estimează că anual apar 9,4 milioane de cazuri noi de TB la nivel mondial, dintre care mai puţin de 6 milioane sunt diagnosticate, restul reprezentând un rezervor de infecţie pentru populaţia generală. Incidenţa tuberculozei este într-o continuă scădere, cea mai mare fiind în prezent în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare (ţări din Africa – 340 de cazuri la 100.000 de locuitori), în timp ce media la nivel global este de 140 de cazuri la 100.000 de locuitori.
