Mai multe nefuncţionalităţi în colaborarea Agenţiei Naţionale Antidrog cu instituţiile abilitate au dus, în ciuda existenţei unei strategii naţionale, la creşterea numărului de consumatori de droguri, arată un raport al Curţii de Conturi.
În raportul preluat de Mediafax se arată că viziunea Strategiei Naţională Antidrog (SNA) 2005-2012 a fost ca, la sfârşitul acestei perioade, în România să funcţioneze un sistem integrat de instituţii şi servicii publice care să asigure reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri şi eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi precursori.
Scopul SNA 2005-2012 a fost să menţină la un nivel scăzut consumul de droguri în rândul populaţiei generale şi să reducă numărul cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile.
Auditorii Curţii de Conturi au stabilit că SNA 2005-2012 nu a fost elaborată în baza unor criterii specifice, măsurabile, de atins, relevante, iar pentru Planurile de acţiune 2005-2008 şi 2010-2012 nu au fost prevăzuţi indicatori comensurabili, care să permită evaluarea gradului în care activităţile au fost realizate şi implicit obiectivele specifice au fost atinse.
„Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care să se asigure o finanţare corespunzătoare a activităţilor prevăzute în cele două planuri de acţiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia încă de la elaborarea sa, pe parcursul implementării au intervenit şi alţi factori care au avut o influenţă negativă, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacităţii instituţiei de implementare a unor proiecte importante cu finanţare externă sau internă cu valori semnificative, la pierderi de resursă umană specializată şi de resurse logistice”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
Totodată, s-a ajuns la situaţia în care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitară a luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri, desfăşurată de alte instituţii ale statului şi de organizaţii neguvernamentale.
Lipsă de colaborare
Un alt aspect negativ l-a constituit modul de colaborare dintre ANA şi instituţiile implicate în implementarea SNA 2005-2012. Astfel, deşi instituţiile aveau obligaţia de a pune la dispoziţia ANA date şi informaţii cu privire la fenomenul drogurilor, în fapt unele dintre acestea fie au refuzat să pună la dispoziţie aceste date şi informaţii, fie, atunci când au fost transmise date şi informaţii, acestea nu au fost concludente.
“În lipsa unor date/informaţii de la instituţiile partenere, începând cu anul 2009, odată cu reorganizarea ANA în cadrul IGPR şi în lipsa unor planuri de acţiune pentru anii 2009 şi 2010, de la nivelul Agenţiei nu s-a mai efectuat o evaluare a activităţilor prevăzute a fi realizate pentru îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în SNA, ci doar o evaluare a gradului de realizare a obiectivelor specifice (în anul 2011 pentru anul 2010). Astfel, nu s-a putut determina gradul în care activităţile realizate începând cu anul 2009 au fost îndeplinite şi cu atât mai puțin nivelul fondurilor utilizate”, potrivit raportului.
Reprezentanţii Curţii de Conturi menţionează că instituţia a reuşit totuşi să ducă la îndeplinire o mare parte a obiectivelor specifice din cadrul SNA 2005-2012 pentru care a fost responsabilă. Scopul pentru care SNA 2005-2012 a fost elaborată şi implementată a fost însă atins parţial, în sensul că, deşi în prima etapă (doi – patru ani) s-a reuşit menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populaţiei generale, iar în a doua etapă a fost menţinut numărul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizată în legătură cu drogurile nu a fost redusă aşa cum era prevăzut.
Situația în România
În Raportul Naţional privind Situaţia Drogurilor în România 2014, Agenţia Naţională Antidrog detalia câteva dintre vulnerabilităţi.
Profilul consumatorului, la nivel naţional, este următorul: bărbat, 30 de ani, din Bucureşti, drogul preferat – categoria opiacee.
Zonele de mare risc gravitează în jurul principalelor centre universitare sau de frontieră.
Hepatita B şi HIV, boli asociate consumului de droguri, au înregistrat „tendinţe crescătoare semnificative”.
