Profesorul dr. Andrei Mihalca, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, alături de alți cercetători clujeni, a făcut recent o descoperire istorică. Au identificat trei specii noi de paraziţi în urma unor expediţii făcute în Kenya, Ungaria, Coasta de Fildeş şi Republica Centrafricană. Întâmplător sau nu, descoperirea cercetătorului român are loc tocmai când se împlinesc o sută de ani de la cercetările lui Victor Babeș din perioada (1913-1917) din domeniul bacteriologiei. Victor Babeș a descoperit peste 40 de specii microbiene, organisme care-i poartă astăzi numele Babesiide.
România liberă a reușit să stea de vorbă cu profesorul Andrei Mihalca despre munca depusă și modul în care s-a făcut descoperirea.
Când și cum s-a născut pasiunea pentru microorganisme, pentru paraziți?
Andrei Mihalca: Când eram în anul 4 de facultate, am început să activez că voluntar în cadrul cercului științific studențesc al disciplinei de Parazitologie și Boli Parazitare al USAMV Cluj-Napoca iar apoi să mă implic ca și voluntar în organizarea unei conferințe internaționale în domeniul parazitologiei. În plus, eu întotdeauna am oscilat între medicină veterinară și biologie, și cred că acest domeniu al parazitologiei (nu neapărat doar microorgranisme, unii paraziți sunt mari, se văd bine cu ochiul liber) îmbină cel mai bine biologia cu medicină. Apoi, tot în anul 4 de facultate am beneficiat de o bursă de studiu Erasmus în Lisabona, unde mi-am și început muncă pentru lucrarea de licență, studiind paraziții reptilelor din grădină zoologică de acolo (reptilele sunt o altă pasiune de a mea). M-am întors după 3 luni (atât a durat bursă), mi-am terminat studiile, după care am rămas doctorand în cadrul USAMV Cluj-Napoca sub coordonarea Prof. Cozma. În 2007 mi-am terminat doctoratul (studiind tot paraziții reptilelor) și apoi am rămas că și cadru didactic.
Știu că în liceu ați absolvit un liceu cu profil real, secția informatică. Ce element a fost definitoriu încât să alegeți Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară în loc să continuați pe domeniul informaticii?
Andrei Mihalca: Dorință mea a fost mereu să lucrez cu animale, iar alegerea secției de informatică la un liceu cu profil real (Avram Iancu din Cluj-Napoca) a fost de fapt "abaterea" de la această cale. Am considerat că informatică este esențială în orice domeniu și cred că nu m-am înșelat. Cunostiintele din liceu m-au ajutat foarte mult în carieră universitară. Că student am fost printre primii în Universitate care am implementat pentru profesorii cu care lucrăm cursurile multimedia (prezentări tip "powerpoint"), înlocuind foliile transparente cu slide-uri. Am ajutat mulți profesori în acea vreme la tehnoredactarea tezelor, la statistica etc. Nu aș fi putut face asta fără inormatica. Acele activități voluntare m-au ajutat mult în carieră. Viitorii colegi de la Universitate nu au uitat niciodată că i-am ajutat.
Motivul pentru care am ales USAMV Cluj-Napoca a fost simplu: Știam că vreau să fac medicină veterinară, știam că la Cluj este cea mai bună facultate de acest fel din țara și în plus eram clujean. Simplu 🙂
Știu că în perioadă 2000-2013 ați avut zeci de burse de studiu în străinătate. Puteți să povestiți o experiență care a marcat viitorul dumneavoastră și viitoarea carieră ? Mă refer la o țară unde v-ați simțit cel mai bine să lucrați pe perioadă bursei?
Andrei Mihalca: Burse în străinătate există permanent. Nu am avut burse doar până în 2013 ci până în prezent. Chiar în mai plec din nou cu o bursă de predare la Bari, în Italia. Cred că cooperarea care mi-a influențat cel mai mult viitorul a fost cea cu David Modry, de la Brno, din Cehia. Cu el am publicat primele articole internaționale, cu el am organizat primele expediții africane și încă din 2005, de când am început coopararea cu el, păstrăm legături foarte strânse. Ne vizităm reciproc de câteva ori pe an, echipele noastre au proiecte comune, doctoranzii lui fac stagii în România, ai mei fac stagii în Cehia. Organizăm împreună școli de vară și expediții în Africa, publicăm etc. Colaborarea internațională este cheia succesului în cercetare.
Care este motivul pentru care ați ales totuși să vă întoarceti în România? N-ați avut oferte să rămâneți în străinătate?
Andrei Mihalca: Oferte și mai ales aportunități există mereu. Până acum nu mi-am pus problema. Există și în România suficiențe oportunități, iar orice țara este acolo, oricând. Lumea e mică. Poți ajunge oriunde în lume în mai puțin de o zi. Și la fel, poți să te și întorci. Am vizitat până acum circa 40 de țări.
Să ne întoarcem în prezent. Cum ați ajuns să vă implicați în proiectul care a dus la descoperirea celor trei specii noi de paraziți? În ce țară a avut loc descoperirea?
Andrei Mihalca: Practic în orice țară mergem ideea e că descoperim ceva. Două dintre speciile descoperite sunt din Kenya și una din Ungaria, dar avem specii noi și rezultate și din alte țări: Uganda, Coastă de Fildeș, Republică Centrafricana și evident România. Primim și noi multe probe de la colaboratori, trimitem și noi altele la alți colaboratori. Cum am scris și mai sus, cheia este colaborarea, și nu competiția (care e benefică și necesară și ea).
Să vorbim în detaliu despre descoperirea făcută. Ce tipuri de paraziți sunt?
Andrei Mihalca: Paraziții pe care i-am descoperit sunt impotantanti mai ales că și biodiversitate și nu neapărat din punct de vedere medical. În general, paraziții animalelor sălbatice nu sunt periculoși pentru gazdele lor. "Interesul" e să trăiască amândoi. Dacă moare gazdă, moare și parazitul. Evident cu excepțiile de rigoare. Despre cele două descoperiri din Kenya pot spune următoarele. Avem odată o specie de protozoar parazit găsit pe corpul unei șopârle și un parazit extern descoperită pe antilopele dik-dik. În Ungaria am descoperit o specie nouă de căpușă parazită pe lilieci. Parazitologia e o știință complexă și nu pot intra acum în toate detaliile ecologiei paraziților. Descoperirea de noi specii de paraziți este utilă mai ales pentru a înțeleg evoluția speciilor, co-evoluția gazdelor cu paraziții lor, relațiile filogenetice și filogeografice etc. Discutăm pe moment mai mult de cercetare fundamentală și nu de cercetare aplicativă.
Ce aveți planificat în următoarea perioadă? Mai urmează alte expediții?
Andrei Mihalca: Cu siguranță urmează și altele. Nu cred că în acest an. Mai avem încă mult de lucru cu probele din anii trecuți. Dar suntem o echipă harnică, cu mulți cercetători tineri pe care îi supervizez (doctoranzi, post-doctoranzi, studenți). Depindem mult și de fonduri, cu care guvernul nu e prea generos. Ba dimpotrivă. Și ce ni se cuvine și am câștigat prin competiție ni se ia și ni se re-aloca, după bunul plac al unora care nu înțeleg că în cercetarea lucrurile nu pot funcționa așa. Dar mergem înainte, ne descurcăm și altfel. Că să nu depindem de fondurile naționale, am reușit să atragem și fonduri europene de cercetare, competiția și competitivitatea la acest nivel fiind mult mai mare.
