„România a aplicat şi va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creşterea suprafeţelor împădurite, mai cu seamă pe terenurile degradate, prin protejarea pajiştilor sensibile şi prin menţinerea păşunilor permanente. De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulţi fermieri pe suprafeţe extinse”, a afirmat ministrul Agriculturii.
El a precizat, în context, că, pentru reducerea degradării solului şi menţinerea sau creşterea nivelului de stocare a carbonului în sol este necesară stimularea fermierilor pentru a deveni conştienţi de importanţa perdelelor de protecţie, care ar duce la creşterea producţiei agricole şi la diminuarea impactului negativ al factorilor climatici.
„Eco-schemele pot oferi în acest sens suportul necesar, dar trebuie gândite mai bine şi finanţate corespunzător. Perdelele de protecţie trebuie menţinute în suprafeţele eligibile pentru finanţare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea ţărilor membre. Natura şi-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat”, a subliniat Petre Daea.
Şeful de la Agricultură consideră că este nevoie de o legătură strânsă între cercetare şi fermieri, astfel încât ceea ce se câştigă în planul cercetării să se transmită fermierilor şi invers, la ceea ce practica reclamă, cercetarea să răspundă cu planuri de cercetare şi soluţii.
Ministrul Agriculturii a punctat, de asemenea, că România dispune în general de resurse naturale aflate într-o stare bună de conservare, cu o pondere ridicată a suprafeţelor gestionate în mod durabil promovând o agricultură cu impact scăzut asupra degradării mediului, dar sunt şi suprafeţe agricole importante afectate de degradarea solului.
Potrivit acestuia, reforma PAC post 2020 include o serie de prevederi care permit creşterea ambiţiilor de mediu şi climă în sectorul agricol, dar ele trebuie completate cu detalii privitoare la îmbunătăţirea stocării carbonului în sol.
„Am văzut o practică aici în Finlanda, bună ca titlu de exemplu şi de urmat a structurii specifice pe care natura le-a modelat, am văzut alături de răşinoase şi foioase în acelaşi areal, doar cu două specii mai importante care dau consistenţă masivului: pinul şi mesteacănul. În România este altă specificitate, natura a selectat. Acest principiu al libertăţii de a alege este validat de natură şi pe care o dorim să fie mai prietenoasă cu noi, doar trebuie s-o înţelegem şi s-o respectăm”, a afirmat Petre Daea, potrivit Agerpres.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a participat, luni şi marţi, la Helsinki, la reuniunea informală a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit) precum şi la discuţiile organizate în marja acestui eveniment.
