Sorin-Petre Dimitriu a fost condamnat pentru o infracţiune de abuz în serviciu şi săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale UE, fiind achitat pentru alte infracţiuni de abuz în serviciu şi folosirea influenţei sau autorităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
În plus, el a fost obligat să efectueze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Iniţial, la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – Sorin Dimitriu primise 4 ani şi o lună de închisoare cu executare, însă Curtea de Apel Bucureşti a dispus o condamnare cu suspendare, judecătorii înlăturând mai multe probe din dosar – interceptări ale unor convorbiri telefonice purtate de inculpaţi, în baza unei decizii a CCR din 2018, care se referă la legalitatea interceptărilor realizare de SRI în dosarele penale.
„În baza art. 102 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală cu referire la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului constată nulitatea proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate la data de 13.12.2011 între D.G. şi D.S.P., la data de 15.12.2011 între M.D.G. şi D.S.P., la data de 27.12.2011 între D.G. şi M., la data de 06.01.2012 între D.G. şi R.I., între D.G. şi M., la data de 06.01.2012 între M.D.G şi D.S.P., la data de 06.01.2012 între D.G. şi D.S.P. (filele 143 – 152 vol. V dosar urmărire penală), a proceselor verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice aflate la filele 153 – 172 şi la filele 174 – 210 vol. V dosar urmărire penală, în condiţiile punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare de către alte organe decât cele abilitate de legea în vigoare la data îndeplinirii respectivelor acte procedurale. Dispune excluderea din materialul probator a probelor constatate ca fiind nelegale, în sensul celor statuate prin decizia nr. 22/2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177/26.02.2018”, se arată în decizia instanţei.
În acelaşi dosar, Laurenţia Vasilescu (director economic în cadrul CCIB) a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare, în timp ce Gabriela Dumitriu (consiliera lui Sorin Dimitriu) şi Gabriel-Dan Mihuţ (director general în cadrul CCIB) au fost achitaţi.
De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a fost obligată să plătească o amendă penală de 50.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Judecătorii au lăsat nesoluţionate acţiunile civile promovate în cauză de părţile civile (foşti angajaţi de la CCIB, cărora li s-au reţinut pe nedrept sume din drepturile salariale şi apoi au fost concediaţi în mod discreţionar).
Conform DNA, membrii din conducerea CCIB au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar, pe de altă parte, „spolierea” angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite „după bunul plac” de către conducerea CCIB. În final, banii astfel obţinuţi ajungeau la preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov.
DNA precizează că faptele care au făcut obiectul cercetărilor au fost săvârşite în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
”Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaţilor Camerei, prin semnarea de acte adiţionale la contractele individuale de muncă. Angajaţii urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei pentru care primeau salariu şi, în plus faţă de aceasta, urmau să presteze diferite activităţi în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remuneraţie în funcţie de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajaţi ai instituţiei, 48 de angajaţi desfăşurau activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene”, susţin procurorii DNA.
Potrivit acestora, conducerea CCIB a pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaţilor, prin determinarea acestora să semneze nişte contracte tip „sponsorizare”.
„Prin urmare, fiecare dintre angajaţii implicaţi în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% şi 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de ‘sponsorizare’, către CCIB”, precizează DNA.
În acest fel, folosindu-se de autoritatea funcţiei, Sorin-Petre Dimitriu, Gabriel-Dan Mihuţ, cu ajutorul Gabrielei Dumitriu, au pus angajaţii CCIB în faţa faptului împlinit şi anume acela de a semna contracte de sponsorizare la primirea salariului în numerar, ceea ce nu reprezenta în vreun fel exprimarea voinţei libere a acestora.
În realitate, angajaţii primeau doar diferenţa dintre suma menţionată în statele de salarii şi cea menţionată în contractele de sponsorizare şi o chitanţă cu suma reţinută.
