La câteva zile după „spovedania“ în care jurnalistul Robert Turcescu s-a autodeconspirat ca ofițer acoperit al unui serviciu de informații, politicienii continuă să își dea cu părerea, iar câteva instituții ale statului studiază în ce măsură sunt abilitate să se pronunțe.
Semnele de întrebare și suspiciunile încă plutesc în aer după mărturisirea publică a moderatorului TV Robert Turcescu referitoare la calitatea sa de ofițer de informații acoperit. Cazul, rămas în coadă de pește, e motiv de atacuri între politicieni și pretext pentru scoaterea de pe agenda publică a unor subiecte importante. În plus, alimentează suspiciunile asupra întregii prese.
„Singura mea întrebare este câţi o să se mai elibereze în perioada următoare. (…) Am văzut la acel post de televiziune foarte mulţi oameni care dădeau verdicte, care făceau judecăţi de valoare, care acuzau foarte mulţi oameni, care vorbeau de moralitate şi de morală şi care s-au dovedit în timp că ascundeau foarte multe lucruri”, a declarat ieri vicepremierul Liviu Dragnea, nepierzând ocazia să atace acea parte a presei care îl deranjează.
La o zi după mărturisirea televizată a lui Turcescu, nici premierul Victor Ponta nu a pregetat să se folosească de acest prilej pentru a arunca o săgeată înspre președintele Traian Băsescu: “Daţi-mi voie să nu intru în această discuţie, decât recunoscând faptul că cine seamănă vânt culege furtună. Este valabil şi pentru alţi oameni apropiaţi domnului Băsescu”.
Pe de altă parte, Ministerul Apărării a anunțat de la bun început că nu va face comentarii, iar „dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe”.
Dintre acele „alte instituții”, una ar fi Comisia de Apărare din Senat. Însă comisia, convocată ieri după-amiază, nu a putut decide dacă îl va audia sau nu pe ministrului Apărării, Mircea Dușa, deoarece nu a fost întrunit cvorumul pentru.
Nițu: Parchetul „evaluează“ dacă să inițieze sau nu o anchetă
Tot ieri, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat că Parchetul instanței supreme “evaluează” dacă este sau nu cazul ca o anchetă să fie inițiată. Întrebat cât va dura acest proces de evaluare, Nițu nu a putut oferi o dată până la care se va lua o decizie.
Până atunci, rețelele de socializare se împart între cei care îi cer lui Robert Turcescu să iasă din presă și cei care îi transmit “Respect, Robert!”. Între timp, întrebările cu privire la codul numeric personal care nu se potrivește, la fotografia din livretul militar care se pare că a fost făcută în studioul unei televiziuni, la verosimilitatea existenței unui stat de plată pe numele unui ofițer sub acoperire întrețin focul aprins de Robert Turcescu. În mărturisirea sa, singura informație a fost aceea că ar fi fost locotenent-colonel sub acoperire, restul celor 20 de minute fiind vorba despre “bunul Dumnezeu” și “judecătorii mei”.
Argumentul că negura din jurul unui astfel de caz e normală pentru că e vorba de treburi mult prea secrete și prea serioase pentru a fi dezvăluite lumii cade în momentul comparării cu modul în care alte țări au gestionat astfel de cazuri. Cel mai cunoscut este cel al jurnalistului german Wilhelm Dietl, deconspirat în 2006 ca agent al serviciului german de informații externe. Ca urmare a scandalului, serviciul secret a anunțat că nu va mai racola jurnaliști, iar Codul presei a fost completat cu mențiunea că profesia de jurnalist este incompatibilă cu cea de agent al serviciilor de informații.