De la contabilitate și servicii financiare până la relații cu clienții, o serie de companii globale au decis să investească în crearea unor centre care funcționează în Cluj-Napoca.
Clujul a devenit faimos în lume pentru industria IT, bazată pe outsourcing, adică pentru crearea unor programe informatice comandate de mari jucători globali, de la Oracle sau Google. Acum, industria IT locală încearcă să facă pași înainte și să treacă de la scrierea de coduri informatice la integrarea de software, adică la armonizarea programelor informatice ale diferiților producători cumpărate de companiile care apelează la serviciile inginerilor clujeni, precum și la crearea unor aplicații informatice proprii, cu valoare adăugată mare, protejate de drepturile de autor.
Dacă dezvoltarea spectaculoasă a industriei IT este remarcată de publicații de talie internațională, precum Paris Match, există și alte fenomene economice care diversifică structura economiei clujene și o transformă într-o adevărată forță regională. Reindustrializarea Clujului este un fapt binecunoscut, iar fabricile deținute de companii precum Emerson, Bosch, DeLonghi, Fujikura sau Trelleborg s-au bucurat de relatări pozitive în presa economică. Iar pe lângă aceste două fenomene economice majore, la Cluj capătă o importanță tot mai mare outsourcingul de servicii. Este vorba de faptul că mari companii, de talie europeană sau globală, își deschid și își dezvoltă la Cluj diferite centre care concentrează serviciile de contabilitate din mai multe țări, servicii financiare, dar și servicii de tip call-center sau de relații cu clienții.
Limbile exotice au mare trecere
Cunoașterea unor limbi exotice, precum coreeana sau norvegiana, dar și daneza sau araba, reprezintă o imensă oportunitate pentru tinerii clujeni.
Printre mari firme care au dezvoltat la Cluj centre internaționale de tip outsourcing de servicii se numără, direct sau prin intermediul unor subsidiare sau parteneri locali, Samsung, Bombardier, Steelcase, E.On, Genpact sau SAP.
Dacă aceste limbi exotice sunt promovate mai ales de universități, precum și de diferite ambasade, există și inițiative pornite din mediul de afaceri. Semnalul a fost dat de companii germane din domeniul IT, care au sponsorizat deschiderea liniei cu predare în limba germană de la Facultatea de Matematică-Informatică a Universității „Babeș-Bolyai“, tocmai pentru a avea resurse umane bine pregătite în domeniul informaticii, cu abilități de comunicare în limba germană.
O relație strânsă între mediul academic și cel economic există și în cazul liniei de predare în limba germană de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Profesorul Marcel Popa a reușit să dezvolte un parteneriat între această universitate clujeană și Universitatea din Stuttgart, care a ridicat calitatea predării și care produce ingineri care sunt imediat după absolvire angajați de companiile germane prezente la Cluj.
Nu au rămas mai prejos nici companiile franceze, care au început să se implice în stimularea învățării limbii franceze încă din învățământul preuniversitar.
Astfel că tinerii care stăpânesc limba lui Jules Verne au oportunitatea de a-și găsi rapid un loc de muncă. În acest moment, sute de tineri clujeni au oportunitatea de a munci în cadrul unor firme de prestigiu.
Unii dintre cei mai importanți angajatori s-au întâlnit zilele trecute cu tinerii elevi din Cluj în cadrul galei de decernare a trofeelor Prix du C.FAC, organizată la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ de către Clubul Francofon de Afaceri din Cluj (C.FAC). Bettina Plassmann, reprezentanta companiei Steelcase, a subliniat faptul că stăpânirea limbii franceze reprezintă o șansă importantă pentru tineri.
„Acest fapt oferă multe posibilități economice sau de șansa unor schimburi culturale, unor schimburi profesionale în general, cu cei din țări francofone“, a spus Bettina Plassmann.
La rândul său, directorul Institutului Francez din Cluj, Bennoit Bavouset, a subliniat faptul că „Limba franceză nu este doar o limbă a culturii, ci o limbă care este utilizată pentru a comunica în domenii precum economia, dreptul, știința, sportul. Nu trebuie să contrapunem aceste lucruri.
Putem să utilizăm în domeniul economiei toate experiențele culturale de care avem parte“, a spus Bennoit Bavouset.
Consulul onorific al Franței la Cluj, Pascal Fesneau, care conduce și compania Energom, a arătat că piața muncii pentru cei care cunosc limba franceză este într-o expansiune susținută.
Dacă în prezent în lume există 230 de milioane de fancofoni, până în anul 2050, această cifră va ajunge la 500 de milioane.
Tot el a declarat că statisticile demonstrează că șansele încheierii unui contract cu o firmă francofonă sunt cu 25 la sută mai mari dacă partenerul acelei societăți vorbește limba franceză.
Iar concursul Prix du C.FAC dorește să stimuleze și mai mult interesul tinerilor pentru limba franceză, a cărei cunoaștere oferă tot mai multe oportunități în domeniul carierei și afacerilor.
„Noi am decis să organizăm acest concurs, care, pe de o parte, are un aspect care ține de francofonie, de stăpânirea limbii franceze, iar pe de altă parte, are un aspect tehnic. În acest an am avut trei secțiuni: IT, tehnică și design“, a spus Pascal Fesneau. Vicepreședintele Schneider Electric, Petre Butu, a declarat că tinerii nu trebuie să neglijeze pregătirea lor profesională sub aspect tehnic, dar trebuie neapărat să își dezvolte abilitățile lingvistice. „A ști o singură limbă străină în ziua de astăzi nu mai este un avantaj. A ști două, deja te plasezi într-o poziție corectă pe piața forței de muncă.
A ști trei, deja ai un mare avantaj. De aceea, noi susținem ca tinerii de azi să cunoască două limbi de circulație și, dacă se poate, o limbă puțin mai exotică“, a spus Petre Butu.
Sistem complex
La nivelul universităților, la Cluj, s-a dezvoltat un sistem deosebit de complex care oferă studii, până la nivelul educației postdoctorale inclusiv, în mai multe limbi. Este vorba de fructificarea tradiției multiculturale a orașului care în acest an este Capitală Europeană a Tineretului. Universitatea „Babeș-Bolyai“ are trei linii autonome de studiu, în română, maghiară și germană, iar în ultimele decenii a dezvoltat studii și în limbile engleză și franceză. Universitatea de Medicină și Farmacie a dezvoltat studii în română, engleză și franceză.
Cu 2.500 de studenți străini, care provin din țări europene precum Franța sau Suedia, dar și din țări extraeuropene precum India, Pakistan, Tunisia sau Maroc, Facultatea de Medicină din Cluj este, practic, facultatea românească cu cel mai mare număr de studenți străini. Doar studenții originari din Franța sunt în număr de 1.200, iar Clujul a ajuns să găzduiască cea mai importantă comunitate academică francofonă de la est de Elveția. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca oferă studii în română, engleză și germană, iar Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară oferă studii în română, engleză și franceză. Facultatea de Medicină Veterinară este cea care a deschis acest drum, pe care au pășit și alte facultăți ale universității clujene.
“Avem cele mai bune acreditări oferite de organismele europene, iar motivul principal pentru care tinerii din străinătate aleg să studieze la noi este reprezentat de calitatea înaltă a educației“, a spus decanul acestei facultăți, profesorul Cornel Cătoi. De asemenea, Universitatea Sapientia oferă studii în limba maghiară. Această universitate are statutul unei instituții private de învățământ superior, dar privește subvenții importante din partea Guvernului din Budapesta. În total, universitățile clujene au aproximativ 100.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi.
