Piatra de temelie a Gării de Nord din București a fost pusă pe 10 septembrie 1868 în prezența domnitorului Carol I, insă inaugurarea Gării avea să se întâmple patru ani mai tîrziu, pe 25 septembrie 1872. Şi tot în acea zi s-a deschis circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Planul de construcţie a apărţinut Consiliului Tehnic al Ministerului Lucrărilor Publice sub directivele lui Dumitru Ghica. Datorită aşezării sale foarte aproape de ieşirea spre oraşul Târgovişte, Gara de Nord s-a numit, la momentul inaugurării, „Gara Târgoviştii”.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Iaşi, capitala României în timpul Primului Război Mondial
Numele actual, cel de Gara de Nord, i-a fost atribuit abia în anul 1888 şi nu a fost construită pentru a deveni principala gară a Bucureștiului. Însă, cu trecerea anilor devine cel mai important nod feroviar atât al Bucureştilor, cât și al României. Construită între anii 1868-1972, clădirea în forma literei U, este formată din două corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880 şi 1928 avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.
VEZI ŞI GALERIE FOTO & VIDEO. Cum arăta Bucureştiul după bombardamentele aviaţiei anglo-americane
Gara de Nord a rămas în picioare chiar şi în timpul bombardamentelor din 1944. Însă, în 1992, Gara de Nord trebuia să fie demolată, aşa cum deciseseră autorităţiele comuniste. Nicolae Ceaușescu intenționa să o dărâme și să o mute la marginea oraşului.
(sursa: turismistoric.ro)
