La finalul summitului a fost semnat un Plan de reacţie care prevede crearea unui grup operaţional avansat. Conform preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski, 5.000 de militari ar urma să fie desfăşuraţi în Polonia, România şi ţările baltice, dacă securitatea lor ar fi în pericol, precizează cotidianul rus Vedomosti. Deciziile adoptate de NATO la summitul din Ţara Galilor nu reprezintă nici un pericol pentru securitatea Rusiei, susţin experţi ruşi, citaţi de cotidianul Vedomosti şi preluat de Mediafax.
În opinia lui Aleksei Arbatov, directorul Centrului de securitate internaţională al Institutului de economie mondială şi relaţii internaţionale din Moscova, această nouă forţă nu implică nici un pericol pentru securitatea Rusiei. De altfel, nici o altă decizie politică majoră nu a fost luată, nu a fost semnat, de exemplu, nici un acord cu Finlanda şi Suedia, ţări în mod tradiţional neutre. Nu a existat, prin urmare, "nici o creştere reală a puterii militare la graniţele Rusiei", a conchis expertul rus.
Directorul Centrului eurasiatic de comunicare, Aleksei Pilko, consideră de asemenea că "nici o decizie care să reprezinte o ameninţare pentru securitatea rusă nu a fost adoptată la summit", dar că "ambianţa şi intenţiile NATO de a mobiliza forţe de reacţie rapidă aduc atingere intereselor Rusiei".
Statele NATO au susţinut de asemenea iniţiativa britanică de înfiinţare a unui corp de expediţie al forţelor terestre, navale şi aeriene, compus din aproximativ 10.000 de militari. Statele baltice, Danemarca, Olanda şi Norvegia vor participa la formarea acestuia.
