Sistemul energetic românesc pare că și-a găsit investitorii înainte de a fi organizate licitațiile. Investițiile chineze mult așteptate de Guvern sunt privite cu scepticism de mediul privat, care ridică problema distorsionării pieței printr-o posibilă poziție dominantă. În ultimii zece ani au existat promisiuni de investire a miliarde de euro în infrastructură, nici una respectată.
Summitul Europa de Est – China, organizat anul trecut la București și recenta vizită a premierului Victor Ponta la Beijing par să fi schițat care vor fi câștigătorii marilor contracte din energie, fără ca alți potențiali concurenți să fie poftiți la licitație. Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, proiectul Tarnița-Lăpuștești, modernizarea grupului 4 şi construirea instalaţiilor de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Deva sunt câteva din proiectele din sectorul energetic în care companiile chineze urmează să fie implicate. “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta, care a subliniat că următorii zece ani vor avea rezultate mult mai concrete şi se vor dovedi mai fructuoşi pentru relaţia dintre România şi China.
“Licitațiile se pot organiza și de câștigat poate câștiga cine trebuie. Problema se pune dacă există garanția execuției. Sunt lucruri extrem de complexe și cine nu a lucrat cu investiții străine nu știe cât de dificil este. În Marea Britanie chinezii au semnat contracte de 15 miliarde de lire sterline. Vor construi inclusiv un tren de mare viteză. Nu știu dacă este vorba despre contracte între companii private, iar statul stă inteligent în spate, dar iată că au semnat într-un stat din UE contracte importante”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Contracte puse pe tavă, fără o strategie
“De ce nu le scot la licitație și se duc să discute direct cu investitorii chinezi? De ce chinezii sunt cei mai buni atâta timp cât nu au dovedit că în infrastructură au realizat lucrări de calitate? Să nu uităm scandalul autostrăzii construite în Polonia și a altor lucrări în Africa. De ce nu caută investitori în SUA, în Japonia sau în Turcia? În plus, dacă Guvernul a anunțat deja facilități pentru anumite investiții, care se par că vor fi direct atribuite chinezilor, se numește ajutor de stat acordat ilegal”, susține Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum. Guvernul a anunțat că vrea să acorde ajutoare de stat pentru proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești.
Reprezentanta Expert Forum arată că, în cazul în care toate proiectele anunțate până acum vor fi atribuite companiilor din China există riscul ca sistemul energetic românesc să depindă exclusiv de această țară. “Consiliul Concurenței va trebui să analizeze dacă nu este vorba despre poziție dominantă și dacă piața nu este distorsionată. Ce anume îi face pe chinezi să vină aici? Înseamnă că au o înțelegere specială și de aceea tot acordul româno-chinez trebuie făcut public. Trebuie să știm cât va fi nota de plată pe care noi o vom achita”, afirmă Otilia Nuțu.
Modul în care au procedat membrii guvernului este criticat și de Cristian Pârvan: “Noi le-am pus haotic pe tavă multe proiecte din sectorul energetic fără a avea o strategie. Tarnița-Lăpuștești este un proiect important pentru reechilibrarea sistemului energetic. Însă ar trebui să plătească cei care-l dezechilibrează, respectiv cei care produc energie eoliană”. În plus, cu ocazia vizitei la Beijing chinezii au fost invitați să participe la realizarea hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole, a microhidrocentralelor de pe Prut, dar și la construcția cablului electric submarin România-Turcia. Iar ENEL și-a făcut publică intenția de a vinde operațiunile de distribuție și furnizare unei companii chineze.
Zece ani de promisiuni. Lista proiectelor ratate convenite cu chinezii
Fascinaţia marelui investitor chinez care vine să pompeze miliarde ede euro în lucrări de infrastructură, realizând repede, bine şi ieftin lucrări de anvergură, durează de cel puţin 10 ani.
Pod peste Dunăre la Brăila. În 2004 fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, autor al unui alt contract controversat, cel pentru autostrada Transilvania semnat cu americanii de la Bechtel, a încheiat cu o mare companie chineză un acord pentru realizarea unui pod peste Dunăre la Brăila. Valoarea acestuia urma să fie de aproximativ 300 milioane euro. “România a avur două acorduri, semnate de mine, cu SUA și cu China. Cu SUA a rezultat Bechtel, cu China, trebuia să facem podul peste Dunăre de la Brăila – Galați și s-a blocat tot în aceeași perioadă”, spunea în 2013 fostul titular al portofoliului Transporturilor. Când vorbea de blocaj, Miron Mitrea făcea referire la succesorul său, ministrul democrat-liberal al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Membru al cabinetului Tăriceanu, Dobre a decis stoparea mai multor proiecte şi înţelegeri controversate semnate de către PSD.
Centura Capitalei la nivel de autostradă. Nici miniştrii PDL nu au scăpat de fascinaţia investitorului minune chinez.
În 2011 premierul Emil Boc, aflat în vizită în China, le-a prezentat oamenilor de afaceri din această ţară proiectele din 2004, an în care guvernul Năstase semnase un memorandum privind construcţia Centurii Capitalei la nivel de autostradă, în lungime de circa 100 km, la un preţ de aproximativ 400 milioane de euro. Contractul care urma să fie atribuit unui consorţiu de firme chinezeşti a fost rupt de PDL în 2005. Însoţit de ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, Emil Boc a prezentat chinezilor mai multe proiecte vechi. ”Unul dintre cele mai importante proiecte este varianta de ocolire în regim de autostradă a Bucureştiului. Acesta vizează construirea a 101 km de autostradă în jurul Capitalei, parte a Coridorului IV pan-european”, explica ministrul transporturilor, Anca Boagiu, oamenilor de afaceri chinezi.
Canalul Dunăre-Bucureşti. Un alt proiect prezentat la acel moment a fost canalul Dunăre-Bucureşti. “Canalul Dunăre-Bucureşti este un alt proiect cu potenţial de valorizare economică prin care se va da în exploatare o cale navigabilă de 104 km prin care capitala României este conectată cu Dunărea”, spunea investitorilor asiatici ministrul Boagiu. Lista fostul premier Boc discutată în China cuprindea proiecte ce sunt şi acum vehiculate, precum hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti sau unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă..
Autostrada suspendată a lui Oprescu. Nu numai oficialii Guvernului au dorit cooptarea chinezilor în proiecte de infrastructură, ci şi autorităţile locale. Acum doi ani, primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, s-a întâlnit cu reprezentanţii firmei de construcţii China Communication Constructions Company Limited (CCCC) ocazie folosită pentru a le prezenta proiectul inelului median al Capitalei (faimoasa autostrada suspendată). Primarul spera ca astfel să obţină o finanţare de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Întrucat sumele necesare nu se găseau la bugetul local (n.r. – bugetul primăriei pe anul 2012 fiind de circa 1 miliard euro), Oprescu le-a spus chinezilor că doreşte să facă autostrada suspendată în parteneriat public privat, urmând ca partenerul privat să-şi recupereze banii ulterior, fără a preciza exact cum. Reprezentanţii companiei chineze au promis la acel moment că vor analiza documentaţia primită. Pe lângă CCCC, proiectul a atras interesul unei alte mari firme chineze. În toamna anului 2012 oficialii Shanghai Urban Construction Group (SUCG) din China s-au declarat interesaţi de autostrada suspendată a primarului Sorin Oprescu, anunţand că urmează să analizeze posibilitatea formării unui consorţiu pentru preluarea realizării întregului proiect. Dacă pe hârtie aranjamentele sună bine, în realitate aducerea companiilor chineze în lucrările de infrastructură este mai dificilă. Influenţată şi de lobbyul marilor companii europene de construcţii, Comisia Europeană nu vede cu ochi buni sosirea chinezilor. Ofertele periculos de ieftine prezentate de aceştia sunt văzute ca rezultatul dumpingului. În plus deoarece aduc banii chinezii vor ocolirea licitaţiilor, iar acest fapt contravine reguililor UE referitoare la achiţiile publice.
Toţi miniştrii “ de la Ludovic Orban la Radu Berceanu” au avut discuţii cu chinezii privitor la participarea lor în infrastructura românească, declara în urmă cu ceva vreme ziarului România liberă un director din Ministerul Transporturilor. Poftirea chinezilor la banii publici din România, în detrimentul consorţiilor UE nu a fost nici pe placul Comisiei Europene. “Departamentul Afacerilor Europene a afirmat în 2005 că semnarea contractelor cu chinezii ar periclita aderarea noastră la UE, după ce a primit o notă critică din partea Comisiei”, spunea directorul indicat. Informaţia fusese confirmată indirect de consilierul Ambasadei Chinei. Întrebat dacă crede că Comisia Europeană ar accepta ca România să semneze contracte cu constructori de infrastructură din China, acesta a preferat la acel moment să nu ofere răspuns.
