-0 C
București
luni, 23 decembrie 2024
AcasăSpecialRadiRo, un festival unic în Europa

RadiRo, un festival unic în Europa

Între 20 şi 27 septembrie va avea loc, la Sala Radio din București, cea de-a doua ediție a  Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo. Evenimentul va prilejui întâlnirea publicului bucureștean cu cinci mari orchestre ale lumii: Orchestre National de France, Orchestrele Radio din Stuttgart, Helsinki și Praga și Orchestra Națională Radio.

Evenimentul este organizat și produs de Radio România, iar director de onoare este dirijorul Cristian Mandeal. Doamna Oltea Şerban Pârâu, director al Centrului Cultural Media al Radio România și al Orchestrelor și Corurilor Radio, ne-a răspuns la câteva întrebări legate de acest festival.

Prin ce se diferențiază RadiRo de celelalte festivaluri de gen din România?

Oltea Şerban Pârâu: Pe de o parte, este vorba despre noţiunea de festival internaţional la un nivel foarte înalt, aşa cum este Festivalul “Enescu“ în anii impari. Acum 2 ani, când a fost prima ediţie a Festivalului RadiRo, el a apărut ca o alternativă la Festivalul “Enescu“, însă o alternativă specifică radioului, pentru că au fost invitate doar orchestre  radio din Europa, mai exact BBC Orchestra din Londra, RAI Torino şi Orchestre Philharmonique de Radio France.

Această particularitate de a invita doar orchestre radio dă, de altfel, şi titlul festivalului: RadiRo – Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio – şi defineşte foarte bine conţinutul acestuia. Poate este bine să ştie cei care citesc aceste rânduri că majoritatea capitalelor europene în care există un radio public au de obicei o filarmonică şi o importantă orchestră radio, dar există şi excepţii. Sunt oraşe care au doar orchestre radio şi nu au filarmonici, aceasta fiind particularitatea Parisului, de exemplu. De altfel, la a doua ediţie a Festivalului RadiRo, Orchestre National de France, prima orchestră radio a Franţei şi, aş îndrăzni să spun, prima orchestră a Franţei în acest moment, va  fi invitata noastră pe 27 septembrie, la Bucureşti, la Sala Radio.

Mai există în spațiul european un alt festival cu același specific și de o asemenea amploare?

O.Ș.P.: În acest moment este singurul. Au mai existat intenții, dar fără continuitate. Unicitatea acestui festival constă tocmai în faptul că la el participă doar orchestre radio şi nu filarmonici sau orchestre de operă sau altfel de orchestre simfonice. El este important și pentru că radioul public la nivel european a generat o mişcare muzicală, o mişcare artistică foarte importantă şi peste tot în Europa radiodifuziunea publică nu are doar o misiune legată de mass-media, ci are şi această misiune culturală, care într-o bună măsură este susţinută de orchestrele şi respectiv  corurile radio ale fiecărui radio public.

România se poate mândri că are o entitate puternică în acest sens, este vorba despre o orchestră simfonică, o orchestră de cameră, un cor academic, un cor de copii, orchestră de jazz şi una de muzică tradiţională, aşadar suntem foarte bine reprezentaţi și din acest punct de vedere printre radiourile publice din Europa.

Care sunt orchestrele invitate în acest an şi cum aţi făcut selecţia lor?

O.Ș.P.: La a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio vor veni patru orchestre străine, alături de Orchestra Naţională Radio, aşadar cu una mai mult decât la prima ediţie, ceea ce ne bucură, evident, şi ceea ce cu siguranţă va bucura şi publicul românesc. Este vorba despre Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, de la Helsinki, apoi Orchestra Simfonică Radio din Praga, care aparţine radioului public din Cehia, SWR – Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart.

Nemţii au mai multe orchestre radio, de altfel Germania e o ţară cu o puternică tradiţie în domeniul muzicii clasice. Şi, în fine, despre Orchestre National de France, care vine de la Paris din partea Radio France. Aşadar, patru orchestre străine, alături de Orchestra Naţională Radio. Trei dintre acestea vor avea câte două concerte, în total opt seri de muzică clasică.

Care credeți că vor fi cele mai interesante seri ale festivalului?

O.Ș.P.: Ca la orice festival, deschiderea şi închiderea sunt foarte importante. Deschiderea cu Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, dirijată de Joshua Weilerstein, avându-l ca solist pe pianistul Jonathan Biss. Este vorba despre două nume de muzicieni tineri, chiar foarte tineri, care nu au mai fost în România și care sunt într-o ascensiune foarte puternică pe scena internaţională. Este apoi închiderea festivalului, cu Orchestre National de France, cu Vassily Sinaisky, numit dirijor principal al Teatrului Balşoi la redeschiderea acestuia, şi violonistul Vadim Gluzman, ca solist.

Ce repertoriu vor avea orchestrele invitate? Se va regăsi cu precădere un anumit curent sau un anume compozitor?

O.Ș.P.: Repertoriul echilibrează piese din zona clasico-romantică tradiţională cu lucrări din zona post-romantică de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX; în special este vorba despre lucrări celebre ale lui Richard Strauss, de la naşterea căruia se împlinesc 150 de ani în 2014. Consider că această aniversare este momentul cel mai important a fi marcat prin repertoriul ales.

Aşadar, toate orchestrele au urmărit să aibă în repertoriu câte un important poem simfonic al lui Richard Strauss sau chiar o simfonie, în cazul Orchestrei Naţionale Radio, ori alte lucrări. Aşa se face că, pentru cei care iubesc prezenţa poemelor simfonice de Richard Strauss, în repertoriul acestor opt seri acestea vor deveni un punct de atracţie, sunt lucrări romantice, foarte spectaculoase, care pun în valoare orice orchestră, iar aici se va vedea în ce măsură Orchestra Naţională Radio stă umăr la umăr cu toate celelalte orcheste invitate.

Aşadar, în diverse seri ale festivalului vor putea fi ascultate poeme simfonice precum Till Eulenspiegel, suita din Cavalerul Rozelor, poemul simfonic Don Juan, poemul simfonic Moarte şi transfiguraţie, de asemenea două concerte importante ale lui Richard Strauss, respectiv Burlesca pentru pian şi orchestră, pe care o va cânta Horia Mihail alături de Orchestra Radio din Praga, şi Concertul  pentru vioară şi orchestră, pe care îl va susţine Alexandru Tomescu alături de Orchestra Naţională Radio. De asemenea, pe 21 septembrie este programată Simfonia Alpilor, cu Cristian Mandeal la pupitru; apoi Ultimele patru lieduri având-o ca invitată pe soprana Katarina Jovanović. Aşadar, un regal Richard Strauss în aceste opt zile de festival, pe care vă sfătuiesc să nu îl rataţi.

Cărui public se adresează RadiRo? Celui obișnuit al Sălii Radio sau vizați și atragerea altui segment de iubitori ai muzicii?

O.Ș.P.: Este, pe deo parte, publicul obişnuit al Sălii Radio, publicul stagiunii noastre, al Orchestrelor şi Corurilor Radio, dar este evident şi publicul Festivalului Enescu, pe care cu toţii îl putem defini ca fiind diferit de publicul de stagiune, fiind acel public care caută evenimentul, care poate nu are timp în fiecare săptămână să vină la concert, însă atunci când află că se întâmplă ceva special în oraşul lui găseşte întotdeauna soluţia de timp şi soluţia financiară pentru a participa la aceste concerte.

Iar această săptămână, cu 8 zile de concerte, unul după altul într-un ritm foarte intens, care se va desfăşura între 20 și 27 septembrie la Sala Radio, cred că reprezintă o astfel de ofertă. În acelaşi timp, am ales Sala Radio şi pentru că, în cele din urmă, este important să se consolideze ideea (chiar dacă am plecat de la ideea de a reprezenta o alternativă la Festivalul Enescu) că Radio România produce și organizează acest festival. La nivel european, acest lucru este cunoscut şi apreciat, pentru că în Uniunea Europeană de Radio au mai existat astfel de iniţiative, dar nu au rezistat. Iată, noi am ajuns deja la a doua ediţie şi sperăm să continuăm.  

Cele mai citite

PNL în colaps financiar: Audit comandat pentru cheltuielile „scăpate de sub control”

Președintele executiv al partidului, Ilie Bolojan, a anunțat în ședința conducerii că acest audit este necesar pentru a clarifica situația financiară și a gestiona...

Ministrul german al Apărării: Armata trebuie să fie pregătită pentru război

Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat că armata germană trebuie să fie pregătită pentru un eventual conflict militar, subliniind necesitatea creșterii cheltuielilor...

Ordonanța „Trenuleț” 2024 – măsuri dure pentru echilibrarea bugetului

Pensii înghețate până la aprobarea bugetului pe 2025, salariile bugetarilor blocate la nivelul din 2024, semnale clare de austeritate pentru anul viitor Proiectul Ordonanței „Trenuleț”...
Ultima oră
Pe aceeași temă