În 30 decembrie 1947 se auzea la radio proclamația Regelui Mihai I despre abdicare, care transforma o monarhie într-o republică populară și un rege într-un om simplu. Pentru a supraviețui în străinătate, Mihai I avea să devină crescător de pui, tâmplar și broker.
Deschideți galeria foto de mai sus pentru a vedea imagini cu regele Mihai I și familia lui în exil, dar și cu actul de abdicare.
„Ne-a înconjurat casa cu, probabil elemente din divizia Tudor Vladimirescu, ne-a tăiat telefoanele, garda noastră a fost arestată și așa mai departe. Și în plus de acest lucru era șantajul, care eu nu am putut să îl accept, pentru lichidarea a peste 1000 de studenți, care fuseseră deja arestați. Așa că n-am avut încotro, a trebuit să semnez această hârtie”, a povestit regele în materialul documentar „Via regis”, difuzat de postul public de televiziune.
Abdicarea și exilarea
Regele a semnat actul de abdicare, în prezența prim-ministrului Petru Groza și a șefului PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Apoi, Majestatea Sa a fost nevoit, împreună cu mama lui, regina Elena, să își facă bagajele și să părăsească țara. Regina mamă Elena a fost urmărită în fiecare încăpere a Palatului Peleș și nu i s-a permis să ia niciun obiect, nici măcar o scrumieră.
„Cu toate că personajele din comisie n-au permis să luăm cu noi doar, așa cum spuneam, lucrurile de imediată folosință, ne-au lăsat să ieșim cu patru automobile. Nici până azi n-am reușit să aflu de ce. Ca să se creadă că mașinile acelea erau pline de averi“, a povestit Regele, în cartea „Convorbiri cu Mihai I al României”, semnat de Mircea Ciobanu.
Apoi, odată ajunși la gara din Sinaia, militarii au răscolit bagajele Regelui și ale mamei sale, ca să se asigure că nu au împachetat bani sau bijuterii. Până și pâinea și fructele aflate pe masa Reginei Elena au fost tăiate în două.
Ca să ajungă de la ieșirea din gară la ușa vagonului, Regele și mama sa au străbătut un culoar format de două formații de ofițeri, așezați cu spatele la ei. Regele își amintește cu nostalgie un scurt moment din acea secvență umilitoare: „Când ne-am urcat în tren, (…) unul din ofițeri, nu mai țin minte ce grad avea, a întors puțin capul către noi. Și am văzut că îi curgeau lacrimile pe față. S-a închis ușa, obloanele vagonului au fost coborâte“, a povestit Majestatea Sa.
Mihai I și regina Elena au plecat la Lausanne, unde Regele se logodise cu regina Ana de Bourbon-Parma.
„Acolo au început frământări, dificultăți financiare, unde stăm, ce facem, unde mergem. S-a decis, totuși, între noi toți, că ar trebui să merg în Statele Unite, ca să pot explica în Lumea Liberă ce s-a întâmplat exact. Primul loc în care am putut, totuși, să vorbesc, a fost la Londra”, a spus Regele.
În același an, autoritățile române comuniste i-au retras cetățenia română.
De la rege la fermier
În 10 iunie 1948, Mihai I s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma la Atena. Din iunie 1948, până în anul 1950, regele a făcut „un fel de navetă” între Florența, unde regina Elena avea o casă, și Copenhaga, la mama Reginei Ana.
Apoi, tânărul cuplu s-a mutat în Anglia, la sud-vestul Londrei, unde o familie britanică i-a pus la dispoziție un apartament, cu o chirie mică.
„Am stat acolo vreun an, și după aceea se vindea acest loc și a trebuit să ne mutăm în altă parte, tot într-una din proprietăție lor, în nordul Londrei. Totuși, trebuia să ne găsim ceva de făcut, pentru că să stăm așa, fără nimica, asta nu era sănătos, psihologic vorbind”, a povestit Regele.
Astfel, Familia Regală a locuit, până în anul 1956, la Bramshill House în Hampshire și la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire. Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au înființat o fermă de găini și gâște și au construit un mic atelier de tâmplărie.
De altfel, Regele și soția lui au vândut personal ouă din ferma lor la tarabe din piață, potrivit declarației principesei Margareta, într-un interviu din cadrul emisiunii „Doamne de poveste”.
„Am avut și momente foarte fericite. Am fost foarte norocoși, pentru că am călătorit. Am fost în multe țări și, de câte ori ajungeam undeva, simțeam într-un fel că aparținem acelei țări (…) clipele petrecute la țară au fost întotdeauna fericite. Momentele triste erau atunci când el (Regele – n.r.) nu putea face ceea ce-și dorea”, a povestit Regina Ana, în documentarul „Regele Mihai, nimic fără Dumnezeu”.
„Noi nu aveam nume de familie”
În anul 1949, la Lausanne, s-a născut principesa Margareta, în același oraș unde s-au născut și principesele Elena, în anul 1951, și Irina, în anul 1953. După nașterea fiicelor lui, Regele s-a confruntat cu o problemă legislativă, pentru că familia lui nu avea nume.
„Dreptul de a purta numele de Hohenzollern se termină cu generația tatălui meu. Așa că nici fetele noastre, nici eu, nu avem voie să primim titlul de principe de Hohenzollern. Mie, personal, mi l-a dat principele de Hohenzollern bătrânul, în 1942, ca să îl folosesc la nevoie, dar eu niciodată nu l-am întrebuințat. Cele trei fete născute acolo au primit numele de Hohenzollern”, a povestit Majestatea Sa.
Deși a protestat față de numirea fiicelor sale „Hohenzollern”, care nu reprezintă naționalitatea română, Regele nu a reușit să împiedice utilizarea numelui.
„(…) Din cauza asta, Sofia s-a născut în Grecia și cealaltă, Maria, în Danemarca”, a povestit Regele.
Totuși, mai târziu, după mai multe negocieri, elvețienii au acceptat să scrie în documentele Regelui numele de familie „de Roumanie/ al României”, în loc de Hohenzollern.
Cea mai fericită perioadă a exilului
Regele, Regina și principesele s-au mutat în Elveția în anul 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co, unde făcea zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.
Astfel, familia s-a instalat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Geneva. După doar doi ani, compania și-a închis porțile, iar Mihai I a fost nevoit să își găsească un alt loc de muncă.
Tot în această perioadă, Regele a primit un cadou neașteptat din România. Instructorul de zbor al lui Mihai I a reușit să fure avionul familiei regale, pe care l-a pilotat până la Geneva.
Pasionat de aviație, Regele a cumpărat un avion Beechcraft, modelul 18, în anul 1946, cu care s-a deplasat în Anglia, la nunta reginei Elisabeta a II-a. După abdicare, Petru Groza i-a promis că îi va da voie să ia aeronava în exil, dar nu s-a ținut de cuvânt.
„Udriski (Traian Udriski – n.r.), comandorul care a fost și instructorul meu de zbor și aghiotantul meu, (…) le-a spus celor care erau pe aerodrom la Băneasa că avionul nu stă bine unde este și că trebuie să fie mutat în nu știu care alt hangar, într-un colț al aeroportului (…) au umplut jaloanele (cu combustibil – n.r.) și în loc să lase avionul acolo, a decolat. Cu alte cuvinte, l-a furat de sub nasul lor. Și cum a intrat în nor, nu putea să îl urmărească nimeni (…) A ajuns la Geneva și mi l-a adus aici”, a povestit Regele amuzat.
Totuși, Mihai I a fost nevoit să vândă avionul, pentru că hangarul și asigurările costau prea mult.
Un an mai târziu, Regele a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate, „Metravel”, care a produs elemente pentru calea ferată și sisteme de alarmă și a vândut avioane de ocazie. Compania a funcționat bine până în anul 1964, când, din cauza presiunii concurenței, Regele și cei doi asociați au hotărât să o vândă.
Ce a însemnat „visul american” pentru Rege
Regele a lucrat ca broker la Bursa din Wall Street, din Statele Unite ale Americii. Ca să facă această meserie, Mihai I a urmat un curs special în New York. Deși, în mod obișnuit, cursul dura un an și jumătate, Regele l-a încheiat în trei luni jumătate, pentru că nu își permitea să petreacă mai mult timp în America.
Totuși, brokerajul nu a fost pe placul Regelui, care avea o pasiune pentru domeniul tehnic.
„(…) să stau agățat de telefoane, nu-mi venea deloc natural, dar n-aveam încotro”, a povestit Regele.
De asemenea, Mihai I a patronat, fără succese notabile, un comitet care avea drept scop apărarea intereselor românești în Occident. Comitetul Național Român, prezentat uneori ca guvern român în exil, nu a fost recunoscut niciodată de către democrațiile occidentale.
Între timp, Regina Ana a fost vânzătoare de panglici și flori artificiale în magazinul Bloomingdale`s din New York.
„Nu prea mi se potrivea, dar era amuzant să aranjez vitrina. E ciudat câți oameni pot să cumpere panglici și flori artificiale”, a spus Regina într-un interviu oferit postului public.
Educația principeselor
Fiicele Majestății Sale au copilărit în Elveția, Danemarca, Grecia, Italia și Marea Britanie. Un ofițer de aviație român, pe care Regele îl cunoștea, a oferit fiecărei principese o bursă de studiu, care acoperea cea mai mare parte a cheltuielilor cu educația.
Cum nu petreceau prea mult timp cu tatăl lor, care făcea eforturi să își susțină familia, celor cinci principese nu le-a fost ușor să învețe limba și cultura românească.
„De-a lungul acestor ani, încă din copilăria ficelor noastre, Regele le-a vorbit mereu de România, le-a explicat că există o țară care le așteaptă și pe care ele trebuie să o aștepte, de asemenea. În timpul școlii, în timpul adolescenței, ele au fost și au rămas românce în adâncul sufletului”, a spus Regina Ana.
Întoarcerea în țară
La trei ani după evenimentele din decembrie 1989, în anul 1992, Mihai I a reușit să se întoarcă în țară. Însă, după ce a fost întâmpinat de peste un milion de oameni, Regelui i s-a mai permis să intre în România până la sfârșitul mandatului fostului președinte, Ion Iliescu.
Abia în anul 1997, după câștigarea alegerilor electorale de Emil Constantinescu, România i-a reactivat Regelui cetățenia și i-a permis să își reviziteze propria țară.
Din anul 2004, Regele Mihai și Regina Ana locuiesc în Aubonne, în Elveția. De fiecare dată când se întoarce în România, Familia Regală se retrage fie la Castelul de la Săvârșin, fie la Palatul Elisabeta din Capitală.