Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a confirmat la Galați că va fi reactualizat proiectul renaturării a 530.000 de hectare.
Cu toate că aproape în fiecare an se ajunge ca sute de hectare din Lunca Dunării să fie inundate și există soluția tehnică elaborată de specialiști, renaturarea unor zone riverane, punerea în practică a acestui proiect este amânată de la an la an, pentru că în joc sunt interesele marilor latifundiari, care au exploatații agricole pe 110.000 hectare din lunca fluviului.
Proiectul „Redimensionarea ecologică şi economică a incintelor amendajate din Lunca şi Delta Dunării“, numit și „Coridorul Verde al Dunării“ a fost demarat după inundaţiile din 2006 pentru reducerea riscului la inundații de-a lungul cursului Dunării. A fost elaborat de Institutul Naţional de Cercetări Delta Dunării (INCDD) Tulcea, în colaborare cu alte cinci institute de cercetări. Proiectul a costat peste 40 miliarde de lei vechi şi viza refacerea ecosistemelor din Lunca Inferioară a Dunării pe o suprafaţă de 530.000 ha de teren.
Cercetătorii au elaborat modele digitale, au realizat scenarii şi simulări de inundare, modele tridimensionale ale sectoarelor vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc. După ce a fost finalizat și trebuia să se treacă la faza de execuție, soluția specialiștilor a fost schimbată de responsabilii din Ministerul Mediului. Dar, din când în când, proiectul este resuscitat. S-a întâmplat asta și cu prilejul vizitei la Galați a ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, care a fost însoțită de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Toma Petcu, şi secretarul de stat la Ministerul Mediului, Pasztor Sandor. Ministrul Mediului a confirmat că la întâlnirea de la Galați s-a discutat și despre proiectul renaturării Luncii Dunării.
„Eu am cerut de la bun început în minister să văd toate studiile pentru care noi am cheltuit bani publici, să vină direcțiile respective cu toate studiile de fezabilitate chiar la inundații, pentru că s-au cheltuit bani. Au fost și proiecte făcute și dacă erau puși bani și pentru partea de execuție, atunci nu mai eram în anumite situații. Multe dintre ele deja au început să funcționeze și nu mai stau prin sertare. Fiind ridicată problema de astăzi, i-am rugat, pentru că trebuie să vedem care este situația, bănuiesc că acest studiu trebuie să fie reactualizat. Trebuie să vedem exact de unde putem să alocăm bani, să vedem ce înseamnă și ca timp și ce înseamnă și ca pondere financiară și le-am propus colegilor de la «Apele Române» și celorlalți colegi să identificăm o altă sursă de finanțare decât sursa bugetului de stat, astfel încât să putem să demarăm acest proiect, care ar fi extrem de important și ar rezolva mult mai multe probleme decât noi ne-am aștepta“, ne-a declarat Grațiela Gavrilescu.
Șansele realizării proiectului sunt și de această dată destul de mici, pentru că reactualizarea și găsirea surselor de finanțare ar putea dura ani de zile. Din spusele ministrului Mediului, pare să existe o singură certitudine, că nu vor fi alocate fonduri de la bugetul de stat pentru acest proiect.
Le-am propus colegilor de la «Apele Române» și celorlalți colegi să vedem, să identificăm o altă sursă de finanțare decât sursa bugetului de stat, astfel încât să putem să demarăm acest proiect.“
INCONSECVENȚĂ. „Coridorul verde“, la concurență cu afacerile latifundiarilor
La inundațiile din 2006, premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, anunța, la Galați, că se va trece la renaturarea Luncii Dunării, pentru diminuarea riscului la inundații. Proiectul a fost făcut, dar în 2010 Ministerul Mediului a schimbat strategia. Secretarul de stat Dan Cârlan anunţa, tot la Galaţi, că “din raţiuni economice“ 85% din suprafeţele desecate vor rămâne în folosinţă agricolă. Se vor renatura numai 15,9% din suprafeţe. Pe 40,8% din suprafeţe vor fi terenuri agricole amenajate ca poldere, iar alte 43,3% din suprafeţe vor fi exclusiv terenuri agricole.
La dezbaterea publică pe tema renaturării, în „varianta 2010“ , a participat chiar ministrul de atunci al Mediului, Lucia Varga, și rezultatul acelei dezbateri a fost eliminarea polderului de pe malul dobrogean, care ar fi diminuat riscul inundațiilor în zona Galați-Brăila. Polderul a fost eliminat pentru a fi salvată afacerea familiei unui fost primar din comuna Turcoaia, care cultivă 750 ha de teren agricol concesionate de la ADS. „Coridorul Verde al Dunării“ deranjează afacerile marilor latifundiari, care în anii trecuți exploatau 110.000 ha din Lunca Dunării, printre aceștia aflându-se Doru Ioan Tărăcilă, fostul ministru PSD la MAI, care a concesionat de la ADS 30.000 ha în Călăraşi și omul de afaceri Ioan Nicolae, care cultiva 10.000 ha în Teleorman şi Giurgiu, în prezent acesta fiind în închisoare.
