„Mai întâi, trebuie să ne asigurăm că populaţia este suficient de bine pregătită astfel încât atunci când se investeşte în achiziţia de vaccinuri acestea să fie şi administrate. Să nu uităm ce s-a întâmplat în 2008 cu HPV-ul, când o mare cantitate a fost distrusă pentru că populaţia nu a înţeles ce trebuie făcut. (…) Atunci când discutăm despre conceptul de sănătate publică prevenţia are un rol primordial, pentru că orice lucru pe care îl aducem în dezbatere – discutăm despre vaccinuri, discutăm de oncologice – ne duce cu gândul la nişte bugete pe care uneori le avem, uneori nu le avem, dar ca să le avem trebuie să pregătim foarte bine populaţia. (…) În momentul în care aplicăm un program trebuie să îl pregătim foarte bine. Trebuie să mergem în paralel cu prevenţia şi cu zona de spital de îngrijire a pacientului, pentru că, din păcate, noi am vorbit mult despre prevenţie, dar nu prea s-au făcut lucruri şi acum culegem roadele care, din păcate, se transpun în zile multe de spitalizare, cazuri depistate târziu”, a explicat ministrul, în cadrul dezbaterii „Vaccinarea, dimensiune strategică a politicilor de sănătate publică”, organizată de DC Medical, potrivit Agerpres.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a subliniat că ar trebui „gândită” o aliniere a legislaţiei române la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană în privinţa vaccinurilor.
„Acest sistem bazat pe programe de sănătate care este necesar în România în acest moment nu poate să rămână aşa. Trebuie să ne gândim la o aliniere a legislaţiei din România la ceea ce se întâmplă în UE, unde vaccinurile reprezintă produse care sunt compensate într-o măsură mai mare sau mai mică de către sistemele de sănătate, pentru că dreptul de a fi vaccinat trebuie să îl aibă orice cetăţean, indiferent de vârstă, mai ales dacă discutăm de multe alte categorii cum sunt pacienţii cu boli cronice, din grupuri vulnerabile, care ar trebui să aibă acces, pentru care nu există un program dedicat şi care ar trebui să aibă acces la aceste produse biologice care previn bolile şi care cred că trebuie să fie la îndemâna tuturor”, a susţinut Rafila.
Potrivit acestuia, compensarea vaccinurilor va duce la economii la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dar şi la economii în buzunarul cetăţenilor.
Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a pledat şi el pentru modificarea legislaţiei şi aplicarea un tratament egal pentru toate medicamentele.
„Vizavi de economiile pe care Casa le poate avea prin vaccinare sunt adevărate, sunt absolut de acord, dar, până la a fi compensat, trebuie puţin modificată legislaţia. Dacă legislaţia se modifică în acest sens, nu am nimic împotrivă, dar poate intră şi vaccinurile la clawback. Este o întrebare. Atunci am aplica un tratament egal tuturor medicamentelor de care beneficiază pacienţii. Costurile sunt reduse prin vaccinare… Nu am nimic împotrivă să fie decontat vaccinul, cred că ar fi bine însă trebuie să armonizăm legislaţia, să găsim sursa financiară şi este absolut în regulă”, a arătat şeful CNAS.
Compensarea vaccinurilor cel puţin pentru anumite categorii de populaţie reprezintă o pârghie deja testată de foarte multe state din lume, a afirmat directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol.
Ea a susţinut că România are nevoie de o strategie de vaccinare şi de o viziune care să asigure predictibilitate. Pistol a subliniat că în România ar trebui să existe, pe lângă calendarul de vaccinare al copilului, şi calendarul de vaccinare al adultului şi al bolnavului cronic.
