În fiecare an, la finalul primei decade din august, Terra străbate curenții de meteori. Marți seară, începând de la ora 20.00, la Observatorul Astronomic din Galați sunt organizate observații astronomice dedicate unui fenomen astronomic care se produce în această perioadă a anului, ”Perseidele”, numit și ”poaia de stele”.
„Perseidele sunt un curent de meteori care poate fi observat în fiecare an. Pentru aceasta trebuie ca radiantul meteorilor să fie deasupra orizontului. Radiantul este locul de pe bolta cerească din care se revarsă fluxul de meteori şi care, în cazul Perseidelor, este constelaţia Perseu. În mod tradiţional curenţii de meteori sunt numiţi în funcţie de constelaţia în care se află radiantul. Meteoroizii sunt resturi de comete sau asteroizi, care s-au împrăştiat în timp de–a lungul traiectoriei obiectului care le–a produs.
O asemenea concentraţie de resturi de cometă sau asteroid, care de fapt sunt particule de praf, sunt numite curenţi de meteorici. Când Pământul întâlneşte un asemenea curent, au loc adevărate «ploi de stele». Meteorul este fenomenul luminos caracteristic oricărui meteoroid ce pătrunde în atmosfera terestră; fenomenul se petrece datorită arderii şi volatilizării complete a corpului prin frecarea cu păturile superioare ale atmosferei. Din această cauză meteorii se observă ca nişte dâre luminoase, uneori foarte strălucitoare.
Dacă dimensiunile meteoroidului sunt suficient de mari, acesta nu se volatilizează complet şi ajunge la suprafaţa Pământului sub formă de meteorit, deşi la traversarea atmosferei el pierde o parte din materia sa. Meteorii care sunt foarte strălucitori, se numesc şi bolizi. Cantitatea de materie meteorică ce ajunge zilnic pe pământ este apreciată la câteva tone.”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal pentru Științele Naturii Galați. ”Perseidele” se produc constant în fiecare an, deoarece Pământul, în traiectoria sa în jurul Soarelui, trece prin acest curent în aceeaşi perioadă.
Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a arătat, prin calcul, că ”Perseidele” au aceeaşi orbită ca şi cometa 109P (Swift–Tuttle). De regulă, curenţii meteorici apar prin dezintegrarea totală sau parţială a nucleelor cometare, aceştia având, în final, aproape aceleaşi orbite ca şi cometele din care au provenit.