Ani la rând, între universitățile din România și mediul de afaceri a existat o fractură care părea de nedepășit. Pe de o parte, firmele se plângeau de calitatea pregătirii absolvenților și considerau universitățile drept ”fabrici de șomeri”.
Pe de altă parte, universitarilor le era greu să găsească un limbaj comun cu noii îmbogățiți ai tranziției și considerau că ignorarea cercetării științifice realizate în cadrul facultăților reprezintă una dintre principalele slăbiciuni ale economiei românești. Însă lucrurile au început să se schimbe, după apariția unor asociații încurajate de Comisia Europeană, clusterele.
Este vorba de structuri care grupează universități, companii, autorități locale și așa-numitele ”organizații-catalizator”, de genul agențiilor de dezvoltare regională. În anii dinaintea crizei economice, clusterele au existat mai mult pe hârtie, însă criza economică i-a determinat pe mulți dintre manageri să reevalueze oportunitățile oferite de clustere. Cooperarea dintre companii și transferul tehnologic au trecut, astfel, din universul vorbelor în economia reală, iar rezultatele au început să se vadă. Liderii clusterelor din România s-au întrunit la Cluj, pentru a discuta modalitatea de a realiza o rețea de parteneriate care să dinamizeze și mai mult cooperarea dintre companii și universități.
Prioritățile clusterelor
Aproximativ 300 de persoane participă la Conferința Națională a Clusterelor. Reprezentanții acestor asociații, precum și managerii companiilor, reprezentanții autorităților publice și experții europeni discută despre modul în care pot să atragă mai multe fonduri europene, să susțină exporturile și să accelereze transferul tehnologic.
Cele mai performante clustere din România și-au stabilit o listă comună de obiective. Printre ele se numără transferul tehnologic dinspre universități și institute de cercetare spre domeniul productiv, dar și susținerea inovării. De asemenea, atragerea de fonduri europene rămâne o prioritate, iar pentru a crește gradul de încredere, clusterele românești au început o procedură de acreditare oferită de Comisia Europeană. Astfel, 12 clustere românești au primit eticheta de bronz, spune președintele clusterului AgroTransilvania, Felix Arion.
La rândul său, președintele clusterului AgroTransilvania, Ioan Oleleu, afirmă că această conferință arată importanța colaborării dintre clustere. ”Am învățat să cooperăm între noi și să creăm împreună valoare adăugată mare. Companiile din clusterul Cluj IT produc software foarte util în gestiunea economică a firmelor din clusterul Mobilier Transilvan care oferă un mobilier excelent pentru membrii clusterului iTech Transilvania. La rândul lor, aceștia produc echipamente și programe informatice foarte utile companiilor din clusterul AgroTransilvania. Iar acesta oferă tuturor o hrană de o calitate deosebită.
Mai în glumă, mai în serios, am vrut să vă transmit faptul că la Cluj există un pol al clusterelor, o rețea performantă, care este deschisă cooperării cu alte clustere din țară, din Uniunea Europeană și din țările din regiune care nu sunt sau nu sunt încă membre ale Uniunii”, a spus Ioan Oleleu. El a adăugat că există numeroase rezultate concrete, care încurajează și alte entități din mediul universitar și din cel de afaceri să se alăture clusterului pe care îl reprezintă. ”Suntem mândri că am reușit, cu ajutorul membrilor noștri, să creăm o rețea de magazine care au pus pe piață alimentele locale. Găsiți standurile noastre în cele două mall-uri din Cluj. Rețeaua noastră se va extinde în curând cu un nou punct comercial, care va fi deschis într-un hipermagazin din cartierul Grigorescu, precum și cu unul în Oradea. De asemenea, suntem mândri de faptul că am reușit, împreună cu membrii noștri din Cooperativa Someș-Arieș, să salvăm unul dintre cele mai prețioase branduri alimentare românești: brânza de Năsal, produsă în fabrica noastră din Țaga, pe care am redeschis-o de câteva luni. O onoare deosebită a fost faptul că clusterul nostru a primit misiunea de a scrie strategia de dezvoltare a județului Cluj în domeniul agriculturii și industriei alimentare. Suntem bucuroși că viziunea noastră a fost însușită de autoritățile județene”, a mai spus Ioan Oleleu.
La rândul său, prorectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Carmen Socaciu, a declarat că mediul universitar din Cluj se va implica în continuare în susținerea clusterelor. ”Universitatea noastră a fost şi este o universitate extrem de dinamică, foarte implicată nu numai în transferul de cunoaştere, prin educaţie, ci şi în cercetare, inovare şi transfer tehnologic. Nu întâmplător, acum 2 ani aici a fost lansat proiectul Cluj Innovation City, premieră în Transilvania şi România. Considerăm că nu întâmplator acest campus este gazda acestui eveniment (n.r. – Conferința Națională a Clusterelor). Universitatea noastră într-adevăr promovează cunoaşterea, inovarea, transferul tehnologic. Acordăm o importanţă deosebită proiectelor europene, care sunt importante şi pentru clusterele informale, dar şi cele constituite deja”, a spus prorectorul Carmen Socaciu.
Exporturile, susținute de clustere
O provocare căreia clusterele i-au făcut față cu succes este susținerea exporturilor, spune reprezentantul clusterului Mobilier Transilvan, Ciprian Morcan. El a amintit faptul că există un parteneriat încheiat între clusterul de mobilier din Transilvania și unul similar din Bulgaria, care vor furniza împreună piesele de mobilă cerute de o companie multinațională. La rândul său, directorul executiv al ARIES Transilvania, Bianca Muntean, care reprezintă și clusterul iTech Tansilvania, a subliniat importanța implicării clusterelor în pregătirea unor resurse umane de calitate, mai ales pentru industria IT, în care oferta de locuri de muncă este mai mare decât cererea, potrivit ClujToday.ro. În România sunt înregistrate 75 de clustere. Pe lângă cele 12 care au primit deja certificarea de bronz, alte cinci au început demersurile pentru a primi eticheta de bronz din partea Comisiei Europene.
