Mobilierul sculptat sau cel cu intarsii se află în topul preferințelor cumpărătorilor din străinătate.
Mobila de lux produsă în Transilvania este căutată de cumpărători din întreaga lume. Un grup de şase fabrici din oraşe precum Satu Mare şi Şimleu Silvaniei, deţinut de compania Simex, a început să producă mobilă pentru oligarhii din fosta URSS. Clienţii fabricilor din Transilvania sunt dispuşi să plătească până la 50.000 de euro pentru o sufragerie din lemn masiv sculptat, în stilul folosit pe vremea ţarului Nicolae al II-lea. Aceste piese de mobilier sunt asortate cu fotolii îmbrăcate în mătase ori în catifea. Printre clienţii fabricilor de mobilă din Transilvania se numără preşedintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov. ”Acesta a comandat o serie de fotolii, a căror sursă de inspiraţie a fost reprezentată de caii din Turkmenistan. Doi specialişti din Transilvania au mers în ţara din Asia Centrală pentru a studia rasa locală de cai şi pentru a crea ornamentele pentru fotoliile prezidenţiale”, spune inginerul Florin Faur.
90 la sută din producţie se exportă
Aproximativ 90 la sută din producţia celor şase fabrici de mobilier de lux este exportată. Indiferent dacă mobila de lux este destinată pieţei estice ori celei vestice, mobila ardelenească excelează prin fineţe. Doar gusturile diferă. În timp ce clienţii din fosta URSS preferă mobila cu multe sculpturi, clienţii din Occident preferă mai degrabă ornamentele realizate cu ajutorul intarsiilor din lemn de lămâi, lemn de nuc american ori din lemn de trandafir. Meşterii folosesc lemnul de paltin, de tei şi de fag, dar uneori şi lemnul de stejar. Paltinul este utilizat pentru calităţile sale, care-l recomandă ca lemn rezistent, iar teiul pentru zonele care cuprind ornamentaţii sculptate manual, pentru că este mai moale şi poate fi cioplit mai uşor. Ornamentaţiile din lemn de tei conferă mobilierului o notă personală. Nici lemnul de răşinoase nu a fost lăsat complet la o parte, ci este utilizat în continuare, dar mai rar, pentru mobilierul mai ieftin. Simex a reuşit să câştige piaţa estică tocmai pentru că a continuat să urmărească linia tradiţională de mobilier, imperială, mult mai apreciată de clienţii săi decât mobilierul de tip IKEA. Simex are o reţea de magazine proprii în România, dar şi în Rusia, Ucraina, Ungaria şi Bulgaria. “La reuşită au contribuit şi preţurile mai bune, dar am ajuns la modelele pe care le doreau şi în urma dialogului”, a spus Florin Faur.
De la iconostase la mobilă
Un alt tip de mobilier din lemn masiv este cel realizat la fabrica de mobilă SC Apollo SRL din comuna clujeană Livada, care s-a impus în ţări precum Franţa, Norvegia ori Suedia. Fondatorul firmei, Mircea Cioboată, munceşte cot la cot cu angajaţii săi, iar fiica sa, Diana, a decis să se implice în dezvoltarea afacerii şi îşi ajută tatăl. ”Echipele de angajaţi sunt implicate de la conceperea proiectului, pentru că vorbim de mobilier din lemn masiv complet personalizat în funcţie de necesităţile clienţilor, şi până la realizarea finisajelor”, spune Diana Cioboată.
Întreaga afacere a pornit în anul 1990, când Mircea Cioboată a decis să îşi abandoneze cariera de inginer pomicultor. Împreună cu un cumnat, a pornit o mică afacere ce presupunea sculptarea de iconostase pentru biserici. După câţiva ani, Mircea Cioboată a început să primească tot mai multe comenzi şi pentru realizarea uşilor bisericii. Astfel i-a venit ideea să înceapă şi producţia de uşi din lemn masiv pentru locuinţe.
Aşa că a decis să se despartă de cumnatul său şi a început să producă o cantitate mare de uşi. ”Am creat, la început, o reţea naţională de distribuţie, cu ajutorul căreia am reuşit să vindem fără probleme zeci de mii de uşi. Practic, nu exista scară de bloc din România unde să nu regăsesc o uşă produsă de noi”, spune Diana Cioboată. Mulţi dintre clienţi nu vroiau doar uşi la intrarea în apartamente, ci şi uşi din lemn masiv pentru camerele de locuit. Însă şi această linie de business a început să se confrunte cu dificultăţi, pentru că, pe piaţa din România, au început să intre tot mai multe uşi de calitate inferioară, dar ieftine. Apoi, unii dintre clienţii lor au început să îşi înlocuiască uşile din lemn masiv cu cele din metal.
Inspiraţie franceză
În acest moment de răscruce, Mircea Cioboată a avut un nou moment de inspiraţie. Unii parteneri din Franţa i-au cerut să producă mobilier de lemn masiv antichizat, inspirat de piesele de mobilier vechi de sute de ani şi păstrate într-una dintre cele mai renumite regiuni viticole din Europa, Champagne. Astfel că Mircea Cioboată a plecat în această regiune, a studiat piesele de mobilier şi a început producţia. ”Este mobilier antichizat, care este tratat cu ceară de albine, are găuri false de carii şi tot ceea ce presupune un astfel de aspect. Noi nu pretindem că vindem mobilier vechi, nu vrem să înşelăm pe nimeni, ci doar producem piesele de mobilier în stilul dorit de clienţii noştri”, a spus Mircea Cioboată. Piesele de mobilier produse în România au fost foarte apreciate de clienţii din Franţa.
”La francezi, la început, ne îngrijoram dacă apărea o mică crăpătură în timpul transportului. Însă am descoperit că clienţii din Franţa erau mulţumiţi, deoarece spuneau că aceste crăpături adaugă un plus de autenticitate pieselor de mobilier antichizat”, spune Diana Cioboată.
De asemenea, în Franţa, clienţii preferă ca fibra lemnului să fie vizibilă. Chiar şi după atâţia ani, linia de producţie Champagne se află în portofoliul fabricii de mobilă din judeţul Cluj. Însă omul de afaceri din Livada a mai făcut un pas şi a decis să nu producă doar piese standardizate de mobilier, ci să proiecteze producţia în funcţie de dorinţele fiecărui client. Pe lângă sufragerii ori dormitoare, au existat şi comenzi speciale, de care angajaţii îşi amintesc cu plăcere. Unul dintre cele mai complexe proiecte a fost cel referitor la construcţia unui pat în formă de caravelă, adică tipul de navă de lemn folosit în expediţia lui Cristofor Columb care a dus, în 1492, la descoperirea Americii. Patul, comandat iniţial pentru un băieţel de patru ani, dar care poate fi folosit până când acesta ajunge la 18 ani, are timonă, are proră şi provă, iar la tribord are o saltea extensibilă, care poate fi trasă pentru un alt ”matelot”, adică pentru eventualii prieteni care ar dori să doarmă în patul-caravelă. De asemenea, scara de lemn care duce spre pat are numeroase ascunzişuri pentru ”comori”, adică pentru jucăriile pe care vrea să le depoziteze ”căpitanul” navei. Aceste produse cu valoare adăugată mare au sporit şi încrederea clienţilor în produsele realizate în Livada. Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani, valoarea medie a unei comenzi varia între 2.000 şi 3.000 de euro, acum ea a crescut la 7.000-8.000 de euro.
Tocmai pentru că munca meşterilor din Livada a depăşit graniţele meşteşugului şi s-a transformat în artă, au început să vină tot mai multe comenzi din străinătate. Mai întâi au existat seturi de mobilier de lemn realizate pentru crame ori pentru diferite restaurante.
În portofoliul companiei SC Apollo SRL din Livada se numără şi realizarea pieselor de mobilier şi a lambriurilor pentru cel mai luxos restaurant din staţiunea Baden-Baden din Germania. Este vorba de restaurantul Stahlbad. Această comandă nu a reprezentat doar un client de portofoliu şi un profit bun, ci şi deschiderea unei noi linii de business. Şi asta pentru că printre clienţii restaurantului se numără şi aristocraţi scandinavi care merg să se relaxaze în Baden-Baden. Unii dintre ei au decis să comande mobilier din lemn masiv, în acelaşi stil, pentru cabanele lor de vânătoare din Suedia şi din Norvegia.
„În multe situaţii am avut cererea expresă de a sculpta blazoane pe piesele de mobilier, pe uşi ori pe frontoane”, spune Diana Cioboată. În funcţie de mărimea cabanei de vânătoare, dar şi de complexitatea proiectului, costul unei garnituri complete de mobilier poate ajunge la câteva zeci de mii de euro.
