Curtea Constituțională a respins legea care le-ar permite aleșilor locali să facă parte din AGA și CA. Decizia CCR a fost luată pe baza unei contestații pe motive de procedură, ceea ce înseamnă că aleșii locali cu probleme pot spera la reluarea subiectului de către Parlament.
Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea serviciilor comunitare, care prevede, printre altele, că primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene pot fi reprezentanţi în Adunările Generale ale Acţionarilor de la asociaţiile de utilităţi publice, a fost admisă, ieri, de Curtea Constituțională (CCR). Astfel, judecătorii CCR au stabilit că actul normativ încalcă legea fundamentală.
Trebuie însă menționat că șeful statului a contestat actul normativ pe motive de procedură, și nu pe fond, Iohannis fiind de acord cu modificarea regimului incompatibilităților. „Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică, iar atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca o lege organică, or parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură”, a explicat Iohannis de ce s-a adresat CCR.
CCR nu a făcut încă publică motivarea hotărârii, dar, potrivit unor surse din cadrul instituției, legea nu și-a încheiat traseul. Astfel, potrivit surselor citate, proiectul se va întoarce în Parlament, iar Legislativul va trebui să îndrepte erorile de natură procedurală. Cu alte cuvinte, să introducă sau nu articolele respective în legea administrației locale și să le coreleze cu Legea 161/2003, care reglementează incompatibilitățile. Cum însă decizia CCR nu se referă la fondul problemei, parlamentarii pot introduce același articol, care le permite aleșilor locali să facă parte din AGA sau CA.
Ce șanse au aleșii să intre în CA sau AGA?
„După votul din Parlament, noi putem judeca subiectul pe fond doar dacă primim o nouă sesizare”, au afirmat sursele citate. Cu alte cuvinte, bătălia pentru salvarea baronilor locali este departe de a se fi încheiat. Articolul anulat prin votul din Parlament prevedea că funcția de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de CJ este incompatibilă cu „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes național“. Pe baza acestui articol, ANI a acuzat mai multe nume grele din administrația locală, precum Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Gheorghe Bunea Stancu, Aristotel Căncescu sau Mircea Moloț.
Klaus Iohannis însuși a câștigat un proces cu ANI pe această temă, fiind acuzat de incompatibilitate, pentru perioada în care a fost primar al Sibiului. Proiectul de lege votat ieri datează din 2013, fiind inițiat de șase parlamentari PSD, printre care Marian Neacșu, liderul grupului PSD, și Florin Iordache, cel care a dirijat din umbră tentativa de modificare a Codului Penal din „Marțea Neagră”. Proiectul a fost aprobat de Parlament în 2014, dar președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii, pe motiv că ar eluda regimul incompatibilităților. Cererea de reexaminare a fost respinsă de Senat în octombrie anul trecut, după care a fost păstrată în sertarele Parlamentului până în 7 mai, când a primit votul Camerei Deputaților.
Curtea de Apel Alba Iulia a admis, ieri, contestaţia preşedintelui Klaus Iohannis la raportul ANI privind un conflict de interese în care şeful statului s-ar fi aflat când era primar la Sibiu, legat de un contract cu tipografia Forumului Democrat al Germanilor.
