Reducerea CAS cu 5% poate fi acoperită cu uşurinţă în urma unei creşteri a veniturilor statului rezultată din creşterea economică suplimentară, dar şi din micşorarea evaziunii pe forţa de muncă, crede premierul Victor Ponta.
Reducerea CAS cu 5% la angajatori poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă înființate, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii la CAS, afirmă premierul Ponta.
Premierul a prezentat marţi o listă aproximativă de măsuri, într-o conferinţă de presă la Guvern.
Potrivit materialului prezentat, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperit prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj şi impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (cu încasări estimate la 1,3 miliarde lei) şi încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiţii pe care mizează şeful Guvernului (1,25 miliarde lei).
La acestea s-ar adăuga, în opinia premierului, alte surse, respectiv din recuperarea unor datorii de la firme în insolvenţă (calculul Guvernului fiind că s-ar încasa astfel 4 miliarde lei doar dacă sunt recuperate 10% din datorii), reducerea cu 10% din evaziunea fiscală estimată la CAS (1,9 miliarde lei), creşterea salariului minim în 2015 şi venituri bugetare suplimentare din creşterea economică nominală mai mare din 2015.
Materialul conţine o grămadă de supoziţii şi reprezintă o abordare optimistă conform căreia reducerea CAS va stimula creşterea economică de o aşa manieră încât efectele vor fi obligatoriu vizibile şi imediate. Şeful Guvernului a mai afirmat că beneficiile reducerii CAS ar urma să fie 70.000 noi locuri de muncă, cu scoaterea “la alb” a 77.000 locuri de muncă, creşterea investiţiilor străine directe, recuperarea de arierate ale firmelor la buget.
Florin Cîţu: o abordare politică
Economistul Florin Cîţu spune că realitatea calculelor făcute de premier nu poate fi susţinută decât prin prezentarea modelului economic luat în calcul. “Sunt inconsecvenţe foarte mari pentru că nu există transparenţă. Poate dacă ar fi prezentat modelul am fi văzut că acesta este fantastic. Nu este o abordare optimistă, cât una politică. Şi ceilalţi când au crescut TVA au venit cu explicaţii false”, afirmă Florin Cîţu.
Într-o postare pe blogul său, economistul mai afirmă că preconizata creştere a salariului minim cu începere de anul viitor va anula efectele benefice ale reducerii CAS.
opoziție
Băsescu: Am retrimis legea Parlamentului
Preşedintele ţării a anunţat ieri că a refuzat promulgarea legii deoarece Guvernul nu i-a trimis un document în care să explice cum va fi compensată scăderea de venituri. Potrivit declaraţiilor făcute de Traian Băsescu, pe lângă cele 5 miliarde de lei scădere a veniturilor ca urmare a micşorării CAS, anul viitor vor mai trebui asiguraţi alţi 5 miliarde lei pentru încadrarea în ţintele Tratatului fiscal al UE (faimosul MTO). Acestor sume ce trebuie obţinute anul viitor li se vor adăuga încă 2-4 miliarde lei creşterea cheltuielilor militare la care ne-am angajat faţă de NATO. Băsescu a reamintit că în primele şase luni Guvernul a tăiat 22-24% din cheltuielile cu investiţiile planificate şi faptul că anul trecut Guvernul a aplicat trei rectificări bugetare, toate negative. „Primul risc ( în cazul reducerii CAS – n.red.) este de depăşire a deficitul bugetar. Ar fi avut ca efect întreruperea acordului cu FMI şi Banca Mondială (…) Un alt risc este fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii (…) această fragilizare este îngrijorătoare”, a explicat Traian Băsescu motivul refuzului său.
