Italia a ameninţat că le va acorda imigranţilor clandestini care traversează Mediterana dinspre Libia vize temporare Schengen, care le vor permite să pătrundă pe teritoriul altor state UE, dacă nu se ajunge la un acord echitabil cu privire la împărţirea acestei poveri, relatează Mediafax.
Bruxellesul depune eforturi să introducă un sistem de cote pentru imigranţii ilegali, iar miniştrii de Interne din statele membre ale Uniunii Europene (UE) urmează să se întâlnească marţi, la Luxemburg, pentru a răspunde unor propuneri controversate ale Comisiei Europene (CE) cu privire la demararea unei politici coerente comune în domeniul imigraţiei.
În contextul în care zeci de mii de imigranţi traversează Mediterana, iar cei mai mulţi dintre ei se îndreaptă către Italia, Roma pare scandalizată de luptele interne din UE şi ameninţă cu măsuri de retorsiune.
Statele est-europene resping propunerile CE, Marea Britanie şi Danemarca stau deoparte, Germania le susţine, Franţa, Spania şi Portugalia nu sunt prea entuziasmate, iar Italia este furioasă că poate fi lăsată să facă faţă valului de imigranţi de pe coastele sale de sud.
Premierul italian Matteo Renzi a ameninţat că dacă nu se ajunge la un acord echitabil prin care povara să fie împărţită, Roma va începe să le acorde imigranţilor vize temporare cu care să călătorească în Europa, va înceta să mai primească sutele de ambarcaţiuni care sosesc din Libia şi va refuza să mai primească la docuri nave străine care salvează imigranţi de pe mare.
Austria şi Ungaria ameninţă să-şi închidă frontierele pentru imigranţi, iar Franţa şi Elveţia le refuză intrarea din Italia. Poliţia patrulează pe rute feroviare internaţionale, încălcând regulile privind circulaţia fără paşaport în zona Schengen.
„Nu arată bine”, a declarat un oficial UE luni, înainte de reuniunea miniştrilor de Interne.
UE organizează săptămâna aceasta evenimente speciale pentru a marca 30 de ani de călătorie fără frontiere în interiorul zonei Schengen. Lideri europeni au declarat sistemul „ireversibil”, dar acesta a părut arareori supus unor presiuni atât de mari.
După ce peste 800 de imigranţi clandestini s-au înecat în Mediterana în aprilie, CE a prezentat luna trecută noi propuneri vizând împărţirea acestora în întreaga Europă, printr-un sistem de cote. Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda nu sunt obligate să ia parte la acest program, în baza unor condiţii speciale de care se bucură în UE, însă Dublinul a anunţat că va accepta un număr redus de imigranţi.
Citește și: Mii de refugiaţi sirieni, găzduiți în Norvegia
Comisia propune pentru început distribuirea în UE a aproximativ 60.000 de solicitanţi sirieni şi eritreeni de azil, dintre care 40.000 se află deja în Italia şi Grecia, iar 20.000 ar urma să traverseze Mediterana.
Cifrele au fost criticate ca „rizibil” de mici, în contextul în care anul trecut au pătruns pe teritoriul UE peste 600.000 de solicitanţi de azil -, însă programul CE urmează să stabilească pentru prima dată principiul împărţirii poverii în UE.
Aproximativ 60.000 de persoane au sosit deja în sudul Italiei anul acesta, mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit porpunerilor, 24.000 de persoane urmează să fie redistribuite din Italia către alte ţări. Renzi a catalogat acest număr drept o „provocare”.
Potrivit propunerilor CE, redistribuirea imigranţilor are caracter constrângător pentru 25 dintre cele 28 de state membre UE. Statele UE din estul Europei, care au aderat ultimele şi au o populaţie redusă de imigranţi, nu vor să ia parte la program, insistând asupra faptului ca redistribuirea să fie voluntară şi nu obligatorie.
Italia, Germania, Austria şi Elveţia sunt cei mai importanţi susţinători ai cotelor, dar pentru ca acestea să fie acceptate este necesar să fie susţinute de o majoritate calificată. Statele est-europene nu au suficientă susţinere să blocheze propunerile, dar vor putea să opună un vot de veto în cazul în care Spania şi Portugalia li se vor alătura. Oficiali de la Bruxelles afirmă că Polonia, cel mai „mare” dintre noii membri, este o ţară-cheie.
Soluţia este puţin probabil să fie decisă marţi, ci urmează să fie stabilită la summitul liderilor UE de săptămâna viitoare, la Bruxelles. Statele est-europene doresc prelungirea sancţiunilor economice impuse Rusiei în criza din Ucraina, o problemă care are un ecou mai mic în Europa de Vest, iar Polonia ar putea să fie convinsă să accepte programul cu privire la imigraţie în schimbul susţinerii cu privire la Rusia, potrivit unor oficiali.
Citește și: AVERTISMENTUL Amnesty International privind criza refugiaților
Germania şi Franţa au adoptat o poziţie comună. Ele critică, dar fără să refuze, cotele propuse de CE, stabilesc condiţii – ca îngheţarea programului de scutire de la vize pentru ţările din Balcani – şi insistă ca Itallia să-i amprenteze şi înregistreze noii imigranţi, pentru a-i împiedica să plece către nord, în alte state UE.
Potrivit regulilor UE, imigranţii sunt obligaţi să depună cererile de azil în primul stat UE pe teritoriul căruia intră. Italia solicită schimbarea sistemului, însă Franţa şi Germania insistă ca acesta să nu fie modificat.
