Orice cetățean poate deveni polițist local, dacă întrunește cerințe minime: fără antecedente penale, apt medical, minimum studii liceale. Cu toate acestea, dreptul de a purta armă letală îl are din prima zi, înainte chiar de o pregătire specializată.
Incidentul recent din centrul Bucureștiului, în urma căruia un tânăr a ajuns la spital după ce un polițist local a tras în el cu un pistol cu bile, readuce în atenție activitatea acestei structuri subordonate primăriilor: Poliția Locală. Cei care vor decide în ce măsură au încălcat legea tinerii și polițiștii locali implicați în conflictul din noaptea de 6 spre 7 iunie de pe Arthur Verona sunt polițiștii Capitalei, care efectuează cercetări atât pentru ultraj, cât și pentru abuz în serviciu, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Între timp, se discută în continuare aprins despre cât de polițiști sunt, de fapt, polițiștii locali.
Cine poate deveni polițist local?
Orice cetățean poate deveni polițist local dacă îndeplinește criterii minime: să aibă 18 ani, să fie cetățean român, să nu aibă antecedente penale, să aibă o stare de sănătate corespunzătoare. Posturile sunt ocupate în urma unui concurs care include o probă scrisă și un interviu cu o comisie de examinare din cadrul primăriei. După încadrarea în post, noul polițist este obligat ca, în decurs de un an, să urmeze un curs de inițiere de trei luni de zile la instituțiile de învățământ ale MAI. Dacă provine din rândurile fostei poliții comunitare, are la dispoziție cinci ani pentru a urma cursul, iar dacă provine din MAI, nu are această obligație.
Spre comparație, polițiștii naționali urmează obligatoriu doi ani de școală pentru a deveni agenți și trei pentru a deveni ofițeri, iar examenul la școlile de poliție include probe sportive eliminatorii.
“Trebuie făcute niște cursuri de prevenire și intervenție. E foarte important. Nu scoatem bâta sau începem să tragem. Sunt niște reguli privind uzul de armă, sunt niște proceduri. Sunt mulți care nu fac niciun fel de cursuri. Sunt angajați și stau nepregătiți ani de zile. Au fost angajați prin concurs, o testare din anumite acte normative și gata. Dar pregătire tactică, de intervenție, nu au. S-ar putea să fie și periculoși”, spune președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), care consideră că portul de armă nu ar trebui să fie permis înaintea unor cursuri mai aprofundate.
SNPPC, dar și alte sindicate ale polițiștilor au reproșat în mod repetat faptul că însemnele și uniformele poliției locale sunt similare cu ale poliției naționale. Organizația nu primește în rândurile sale membri ai poliției locale și cere o delimitare mai clară a atribuțiilor acesteia. „Oamenii nu mai fac distincție. Se întâmplă tot felul de evenimente și se aruncă așa o anatemă generală: «Uite ce fac polițiștii». Dar era de fapt vorba de poliția locală”, explică Gruia.
Ce armament pot purta și în ce circumstanțe îl pot folosi?
Polițiștii locali au dreptul să poarte arme letale și neletale, conform prevederilor Legii Poliției Locale nr. 155/2010: “Personalul Poliției Locale este dotat cu uniformă, însemne distinctive și, după caz, cu arme letale de apărare și pază sau arme neletale destinate pentru autoapărare.”
Momentul din care încep efectiv să poarte arme diferă, însă, de la instituție la instituție. Astfel, la Poliția Locală din Sectorul 2, de exemplu, polițiștii locali pot primi arma chiar din prima zi.
„Primește arma în dotare de la magazie din prima zi, de la încadrare. Numai că eu, ca și conducător, pot să zic «Nu i-l da de astăzi», că trebuie să fac ședințele de învățare: să-l țină în mână, să-l cunoască și așa mai departe”, explică șeful Poliției Locale din Sectorul 2 al Capitalei, Aurel Dobrilă, care are în subordine 334 de polițiști locali în sector.
La sectorul 5 este obligatoriu ca polițistul să treacă mai întâi prin cursul de formare de la MAI. “După urmarea și absolvirea cursului, polițistul local este abilitat să poarte și să folosească armamentul din dotare și mijloacele de autoapărare și intervenție”, anunță site-ul instituției. „Toată lumea se întreabă de ce arme. Unora li se pare ciudat că niște polițiști, ok, chiar și locali, poartă arme. Dar, ca și organ de asigurare a liniștii publice, este absurd, ar fi în neregulă să nu i se permită portul de armă”, spune președintele Sindicatului Național al Polițiștilor Locali “Semper Lex”, Cristian Macarov.
Ce poate face și ce nu polițistul local?
Atribuțiile polițiilor locale includ un spectru larg de domenii: ordinea publică, mediul, comerțul, circulația rutieră. Polițiștii locali nu pot face anchete penale, dar pot da amenzi. Pot dirija circulația pe drumurile publice, dar nu pot confisca permise.
Atribuțiile lor includ imobilizarea persoanelor care perturbă ordinea publică.
În cazul unei infracțiuni surprinse în flagrant, trebuie să cheme colegii de la poliția națională după imobilizarea făptuitorilor, identificarea martorilor oculari și conservarea locului faptei.
Poliția Locală este o structură subordonată primăriilor și a fost înființată în 2010, ca urmare a reorganizării poliției comunitare, existentă încă din 2004, dar cu atribuții mult restrânse. În 2010, Guvernul Boc a inițiat actuala lege a Poliției Locale, mărind atribuțiile celor care s-au numit, din acel moment, poli-țiști locali. Forțele acestei structuri nu trebuie să depășească raportul de un polițist local la mia de locuitori, potrivit legii. Salariul unui polițist local variază între 720 și 2.000 de lei, în funcție de sporuri și vechime.
