Secretarul generalal al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni că alianța urmează să aprobe o mărire a efectivului Forţei de reacţie rapidă, crescându-i capacitatea la „30.000-40.000 de oameni”, informează Mediafax.
”Miniştrii Apărării din statele NATO vor lua decizia de a consolida puterea şi capacităţile Forţei de reacţie rapidă a NATO până la 30.000-40.000 de oameni, mai mult decât o dublare a dimensiuni sale actuale”, a declarat Stoltenberg, în contextul în care miniştrii urmează să se întâlnească miercuri şi joi la sediul Alianţei Nord-Atlantice, la Bruxelles.
Alianţa, dominată de Statele Unite, a creat în 2002 această „Forţă de reacţie rapidă”, dotată cu aproximativ 13.000 de oameni, cu capacitatea de a se mobiliza mult mai rapid decât forţele principale.
Însă criza din Ucraina şi intervenţia Moscovei în susţinerea separatiştilor proruşi au demonstrat că această forţă ar putea să nu fie suficient de rapidă, în contextul de securitate care a evolut mult, a subliniat Stoltenberg.
În septembrie, şefii de stat şi de Guvern din NATO au aprobat o structură mai uşoară şi mai rapidă, forţa cunoscută sub numele de „vârf de lance”, alcătuită din 5.000 de oameni, capabilă să de mobilizeze în termen de zile şi nu de luni.
Consolidarea acestei Forţe foarte rapide progresează într-un ritm bun, a apreciat Stoltenberg.
El a adăugat că NATO urmează să-şi „accelereze procesul decizional” pentru a face faţă noilor provocări, prin crearea în cadrul structurii sale de comandă a unui nou cartier general care să coordoneze problemele de logistică.
Ca atare, comandantul suprem al NATO va avea „responsabilităţi suplimentare” în privinţa mobilizării, astfel încât Alianţa celor 28 de state membre să poată să răspundă mai rapid, a precizat el. Acest lucru nu pune însă în discuţie controlul politicilor cu privire la militari, a subliniat Stoltenberg.
„Este vorba despre decizii importante care fac parte din adaptarea NATO la un nou mediu de securitate”, a spus secretarul general, subliniind asupra importanţei ca statele membre să se conformeze angajamentului pe care şi l-au asumat în septembrie, de a-şi creşte cheltuielile militare până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB).
Noul secretar american al Apărării, Ashton Carter, urmează să participe la această reuniune, la Bruxelles, o premieră pentru el, în contextul în care Washingtonul a promis să facă mai mult pentru a-şi asigura aliaţii, în special statele din fostul bloc de Est îngrijorate de actuala politică a Moscovei.
Ţările baltice au solicitat prezenţa permanentă a trupelor NATO pe teritoriile lor. Însă o asemenea mişcare riscă să intre în contradicţie cu Actul fondator semnat de NATO şi Rusia postcomunistă cu scopul de a „construi împreună o pace durabilă şi respectuoasă”.
Într-o încercare de a ocoli această dificultate, Statele Unite propun să prepoziţioneze în statele de pe flancul din estul Europei – inclusiv în ţările baltice – armament greu pentru echivalentul unei brigăzi de luptă (aproximativ 5.000 de oameni).
„Acest lucru nu încalcă cu nimic Actul fondator. Tot ceea ce facem noi este defensiv, proporţional şi confrom angajamentelor internaţionale pe care ni le-am asumat”, a subliniat Stoltenberg luni.
