În ziarele de joi, citim explicația oferită de CFR Marfă la pierderile de peste 6 milioane de euro înregistrate de transportatorul feroviar de stat în 2014, detalii dintr-o anchetă privind mita dată de pacienți unor medici psihiatri pentru a facilita pensionarea pe caz de boală, ponturi pentru a scăpa de câinii agresivi, date dintr-o cercetare INS privind impozitele, contributiile, cotizatiile și taxele în cheltuielile totale ale familiilor de salariați, de șomeri, ale gospodăriilor de pensionari, de lucrători pe cont propriu și de agricultori, dar și despre dobânzile celor mai mari cinci bănci, despre tânărul Vlad Dragomir, care a ajuns la Arsenal, și despre scandalul politico-juridic declanşat în jurul Codului de procedură penală, alimentat de o traducere improprie din limba engleză.
Gândul prezintă explicația oferită de CFR Marfă la pierderile de peste 6 milioane de euro înregistrate de transportatorul feroviar de stat în 2014. Compania susține că pierderile nu reflectă lipsa de performanţă a companiei, ci ”ajustările” impuse de metodologia de raportare cerută de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). În plus, oficialii CFR Marfă au precizat că privatizarea depinde de rezultatele pe care CFR Marfă le va consemna în prima jumătate a acestui an, strategia urmând să fie la rândul său ”ajustată” de Ministerul Transporturilor în situaţia în care rezultatele sunt nesatisfăcătoare. În anul 2014, CFR Marfă a avut un profit operaţional, de 79,9 milioane de lei și pierderi de 27,1 milioane de lei, echivalentul a circa 6,1 milioane de euro. ”Rezultatul operaţional, conform metodologiei de închidere a exercţiului financiar pentru anul 2014 aprobate de Ministerul Finanţelor Publice, a fost ajustat altfel: s-au constituit provizioane pentru depreciere active circulante şi imobilizate în valoare de 63,424 mil. lei şi suportate din profitul operaţional, penalităţi în valoare de 25,315 milioane lei dar şi drepturi salariale câştigate în instanţă în valoare de 28,993 milioane lei”, au explicat reprezentanţii companiei.
În Evenimentul zilei, citim detalii dintr-o anchetă a procurorilor Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din Parchetul General, privind mita dată de pacienți unor medici psihiatri pentru a facilita pensionarea pe caz de boală. 11 persoane perfect sănătoase au fost internate fictiv într-un spital de psihiatrie pentru a îndeplini condițiile de încadrare în grad de invaliditate. Cei 11 bolnavi închipuiți ar fi stat în spital 488 de zile, iar statul – prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale și de Sănătate- a decontat, în medie, 215 lei pe zi pentru fiecare pacient, aproximativ 104.920 de lei. Timp de două luni, anchetatorii au monitorizat, cu ajutorul ofițerilor Direcției Generale Anticorupție (DGA), cu mandat de la judecător, birourile a doi doctori. Procurorii i-au filmat pe medici, dar și pe asistentele lor, cum primeau și împărțeau mita de la pacienți pentru emiterea unor diverse acte medicale. Psihiatrul Valerian Azamfire (60 de ani)- din cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală Pitești, și asistenta medicală Eleonora Stoicescu (63 de ani) au fost reținuți, ieri, de procurori.
Adevărul prezintă ponturi pentru a scăpa de câinii agresivi. „Dacă îl vezi că mârâie, ridică nara, îşi înfoaie părul de pe spate iar coada o ţine în sus, acestea sunt semne că vrea să te atace. În momentul în care a lăsat coada în jos sau dă din ea, atunci nu e cazul să te sperii. Plimbatul cozii înseamnă că animalul este într-o stare de relaxare”, explică instructorul canin de la unitatea de jandarmi din Buzău, subofiţerul Nicu Aldea. Este bine, potrivit dresorului canin, să folosim în apărarea noastră obiectele pe care le avem în mâini, umbrelă, geantă, ori un băţ sau un bolovan găsit pe loc, dar numai în ultimul moment, când ne simţim în pericol. „Dacă te înconjoară (…)Trebuie să stai pe loc, să nu te pierzi cu firea, iar dacă ai posibilitatea de a te apăra cu un băţ sau să te laşi rapid în jos şi să pui mâna pe o piatră, e bine să o faci. Dar nu dai până nu simţi că ai viaţa pusă în pericol pentru că e posibil ca în acel moment tu să arunci apoi el să te atace. O ţii pentru apărare, până în ultimul moment, când vezi că primul vine la tine, acela fiind şi şeful haitei. Îl ţinteşti, dar undeva unde să simtă, astfel încât să fugă după lovitură”, recomandă instructorul canin.
HotNews prezintă un infografic INS care arată că impozitele, contributiile, cotizatiile, taxele detin o pondere de peste 26% in cheltuielile totale ale familiilor de salariati, comparativ cu 11,4% pentru familiile de someri, 8,0% pentru gospodariile de pensionari, 5,3% pentru cele de lucratori pe cont propriu si numai 2,2% in cazul gospodariilor de agricultori. Salariatii reprezinta peste un sfert din numarul total al persoanelor (28,7%). Astfel, numarul mediu de salariati ce revine pe o gospodarie este de numai 0,765, ceea ce inseamna aproximativ opt salariati la zece gospodarii. Lucratorii pe cont propriu reprezinta 3,5% si agricultorii 7,6%. Pensionarii constituie 24,4% din numarul de persoane din gospodarii, iar somerii 4,3%. In anul 2014, niveluri mai ridicate ale veniturilor totale medii lunare s-au regasit la familiile din grupa de varsta 35-49 ani (2990,0 lei), 25-34 ani (2809,4 lei) si 50-64 ani (2650,7 lei), iar mai scazut la cele de 15-24 ani (1918,4 lei) si 65 ani si peste (1845,7 lei).
Ziarul financiar scrie că cinci dintre cele mai mari zece bănci afişează dobânzi de sub 1% pe an la depozitele cu scadenţa la o lună, în timp ce depozitele pe un an sunt bonificate cu dobânzi cuprinse între 0,7% şi 2,7% pe an, în condiţiile în care piaţa este inundată de lichiditate, iar bancherii vor să compenseze volumele mici de credite noi cu marje de dobândă mai ridicate. „Nu este de mirare că dobânzile au ajuns la acest nivel într-un context de hiperlichiditate. Observăm această evoluţie şi la obligaţiunile de stat. Este un trend care va continua, dar nu cred că există riscul să se ajungă la dobânzi negative la depozite. Cât timp avem însă în Europa acest tsunami de lichiditate şi noi suntem afectaţi“, comentează managing partner al BAC Investment, Matei Păun. UniCredit, BCR, CEC Bank, ING Bank şi BRD oferă dobânzi între 0,1% şi 0,8% pe an pentru depozitele constituite pe o lună, în timp ce Banca Transilvania, Volksbank, Bancpost şi Alpha Bank au rămas cu dobânzile peste 1% pe an şi în cazul scadenţei de o lună. Alpha este singura bancă din top zece care plăteşte, de fapt, peste 2% pe an pentru depozitele pe o lună.
În ProSport, citim despre tânărul Vlad Dragomir, căpitanul naţionalei Under-16 a României, care a ajuns la Arsenal. Arsenal va achita 100.000 de euro celor de la ACS Poli Timişoara, suma reprezentând indemnizaţia de formare a jucătorului. Vlad Dragomir a precizat că după ce a dat probele la Arsenal, cei de la ACS Poli Timişoara nu i-au mai permis să se antreneze alături de ei. Tânărul este încântat de faptul că a ajuns la un club uriaş din Europa şi speră că în maxim doi ani să fie unul dintre oamenii de bază ai lui Arsenal în derby-urile din Premier League. Dragomir spune că a avut oferte şi din Liga 1, dar le-a refuzat pe Steaua şi Craiova pentru a ajunge în Anglia. ”Fotbalul şi şcoala sunt pe primul loc în acest moment. Real Madrid este clubul meu favorit, Cristiano Ronaldo este jucătorul meu preferat. Într-un an sau doi vreau să joc pentru prima echipă a lui Arsenal”, a declarat Vlad Dragomir.
Cotidianul scrie despre scandalul politico-juridic declanşat în jurul Codului de procedură penală, alimentat de o traducere improprie din limba engleză. În articolul 103, aliniatul 2, se precizează pentru uzul judecătorului: ”Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Iniţiatorii propun să se renunţe la atributul ”rezonabilă” şi să rămână doar ”dincolo de orice îndoială”. De aici s-a pornit o întreagă dispută. Cei care propun schimbarea legii au impresia că judecătorii emit sentinţe de condamnare cu prea multă uşurinţă şi că procurorului nu i se cer dovezi puternice, aflate ”dincolo de orice îndoială”, ci doar jumătăţi de dovezi. În expunerea de motive se arată că judecătorul ”deşi are dubii, pronunţă totuşi o condamnare”. Sau, cum s-a mai spus de atâtea ori în ultimii ani, judecătorii ar emite condamnări (pentru fapte de corupţie mai ales) pe baza unor simple suspiciuni şi nu a unor probe. Consiliul Legislativ, fără avizul căruia un proiect de lege nu poate fi promovat, a respins această propunere.
