Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, a declarat joi că este gata să ia în considerare un al doilea mandat dacă statele membre ale organizației financiare internaționale doresc acest lucru, transmite AFP, informează Agerpres.
În mod normal, mandatul lui Christine Lagarde expiră în luna iulie 2016.
Citește și: Christine Lagarde dezvăluie cum poate fi redresată economia Greciei
‘Totul va depinde de voința statelor membre ale FMI. Dacă vor dori să continui să servesc, cu siguranță că voi lua în considerare acest lucru’, a declarat Christine Lagarde într-un interviu publicat joi în revista economică franceză ‘Challenges’.
Până acum, fostul ministru francez de Finanțe în Guvernul președintelui Nicolas Sarkozy (2007-2012) era evaziv cu privire la intențiile sale. Popularitatea sa în sondaje a dat naștere la speculații cu privire la o posibilă revenire la scena politică din Franța.
Tot în interviul acordat revistei ‘Challenges’, Christine Lagarde a răspuns acuzațiilor potrivit cărora FMI este o instituție intransigentă și inumană, acuzații lansate în timpul negocierilor cu privire la criza datoriilor Greciei. ‘Insultele și invectivele nu ajută la progresul dezbaterilor’, a spus Christine Lagarde, precizând că FMI are un istoric de aproape 70 de ani de rezolvare a crizelor din întreaga lume.
În ultimele luni, premierul grec Alexis Tsipras a reproșat FMI că poartă o ‘responsabilitate criminală’ pentru eșecul de până acum al negocierilor dintre Atena și creditorii săi internaționali. În replică, Christine Lagarde a spus că este imposibil să se ajungă la un acord ‘în absența unor adulți’ la masa negocierilor.
Miercuri seară, a avut loc la Bruxelles o reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro pentru a evalua propunerile Greciei înainte de summitul crucial al UE de joi și de vineri de la Bruxelles, în cadrul căruia va fi abordată și chestiunea datoriei Greciei.
În lipsa unui acord cu creditorii până la sfârșitul lunii iunie, Grecia s-ar putea trezi în imposibilitatea achitării unei tranșe de 1,5 miliarde de euro către FMI, ceea ce ar plasa-o în incapacitate de plată, și ar deschide o perioadă de incertitudine puternică pentru întreaga zonă euro.
