Primele efecte ale crizei din Grecia se fac simțite în România. Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute, iar statul se împrumută la costuri din ce în ce mai mari. Însă panica ce se poate răspândi pe piețe poate crea probleme mult mai mari. Între timp, românii care au ales o vacanță de neuitat în insulele grecești trebuie să plece cu portofelul plin de bani, deoarece cardul este un obiect nefolositor, comercianții preferând cash-ul. De asemenea, se așteaptă greve și posibile proteste publice.
Grecii golesc bancomatele, își fac provizii de alimente și de carburanți. Referendumul ce va fi organizat pe 5 iulie, în urma eșecului negocierilor cu creditorii externi, a creat panică, fenomenul propagându-se pe piețele internaționale. Acțiunile europene sunt în scădere, la fel și prețul petrolului. Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi dintre monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei. Costurile de împrumut ale Italiei, Spaniei şi Portugaliei au crescut puternic, iar cele ale României s-au majorat și ele. “Piețele vor fi atente și la celelalte economii vulnerabile, iar România va fi afectată prin costuri mai mari ale dobânzilor. De aceea nu trebuie să te grăbești să aderi la moneda unică. Important este să avem politici fiscale care să nu fragilizeze echilibrul nostru bugetar. În acest context nu trebuie să ne creștem deficitele peste măsură. Depindem foarte mult de ameliorarea procesului de colectare. Este bine să continuăm înțelegerea cu FMI și Comisia Europeană. Cât privește schimburile noastre intracomunitare, care reprezintă 70% din volumul total al exporturilor, acestea nu vor fi afectate de criza din Grecia”, a precizat, pentru „România liberă“, economistul Daniel Dăianu.
Și europarlamentarul Theodor Stolojan este de părere că, în ceea ce ne privește, efectele crizei grecești vor fi limitate. “BNR a luat o serie de măsuri pentru a preveni ieșirea de capital, iar pentru cei care au depozite la băncile grecești din România acestea sunt garantate de stat până la 100.000 de euro pe depozit. Pe termen scurt, vor fi oscilații ale cursului de schimb”, ne-a spus Stolojan. Însă panica se poate răspândi. “Macedonia, care nu este stat membru, a luat măsuri ca să prevină ieșirile de bani din băncile cu capital grecesc. Și statul român poate restricționa circulația capitalurilor, limitând retragerile din bănci”, arată europarlamentarul.
Cu toate acestea, agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a avertizat recent că ar putea retrograda ratingurile mai multor țări din regiune, printre care și România, pe fondul crizei din Grecia. Acest lucru ar scumpi costurile de împrumut ale României. Iar un studiu Capital Economics arată că o retragere dezordonată a Greciei din uniunea monetară ar putea pune în pericol statele răsăritene foste comuniste, inclusiv România. Mecanismul de transmitere ar fi o reducere a exporturilor către Grecia în condiţiile în care economiile est-europene sunt foarte dependente de bunăstarea economiilor vestice. “Având în vedere amploarea schimburilor comerciale, nu este surprinzător că exporturile est-europene au urmat îndeaproape creșterea economică din zona euro”, se arată în raport.
Ce se întâmplă cu depozitele
În România există patru bănci cu capital elen (Alpha Bank, Banca Românească, Banc Post şi Piraeus), care deţin 19,5% din capitalul social aferent sectorului bancar românesc (capitalul austriac deţinând 23% din total, iar cel românesc 20%). Practic, riscul ar fi ca, intrând în pană de bani, băncile din Grecia să retragă împrumuturile acordate subsidiarelor lor din România.
Potrivit bancherul.ro, datoriile celor patru banci româneşti cu capital grecesc faţă de băncile-mamă din Grecia se ridică la 15 miliarde de lei, adică o treime din totalul activelor deţinute în România, în valoare de 44 miliarde lei, şi la 65% din volumul depozitelor atrase de la clienţi, de 24 miliarde lei.
Oficialii BNR dau asigurări că nu vor permite băncilor elene să îşi retragă banii din subsidiarele lor româneşti. Practic, BNR va merge până la a suspenda dreptul de vot al acţionarilor băncilor elene. „Am cerut instituţiilor bancare cu acţionariat grecesc să încheie un acord cu băncile-mamă, astfel încât să compensăm expunerile băncilor noastre cu sursele atrase de la acţionari. Ar rămâne să mai plătim doar o mică parte, care nu ne va pune probleme”, spune Niculae Cinteză, citat de Bursa.ro. El pretinde că rata de solvabilitate a băncilor elene este bună, de 17%, însă în Raportul asupra Stabilităţii Financiare pentru 2014 elaborat de BNR această rată apare ca fiind de 11,7%, cea mai mică din România. BNR ar putea să suspende dreptul de vot pe care băncile greceşti îl au în calitate de acţionari ai unor operatori bancari de la noi, în cazul în care primele dintre acestea ar intra în incapacitate de plată, mai susţine Cinteză.
Într-un comunicat de presă remis ieri, Piraeus Bank a ţinut să precizeze că activitatea bancară este la normal. “Nu sunt implementate politici de control de capital, nu sunt închise băncile și nici nu sunt limitate operațiunile”. Clienții Piraeus Bank România beneficiază de prevederile privind garantarea depozitelor prin Fondul de Garantare a Depozitelor de până la 100.000 de euro.
Un comunicat de presă liniştitor a venit ieri şi din partea Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), asociaţie ce reuneşte bănci cu capital francez, austriac, italian şi olandez. Potrivit CPBR, indiferent ce măsuri vor fi adoptate în Grecia în aceste zile, impactul asupra pieţei româneşti va rămâne limitat. „Situaţia din Grecia nu afectează operaţiunile zilnice de pe piaţa românească, băncile membre ale CPBR desfăşurând tranzacţii cu clienţii băncilor româneşti cu acţionariat grecesc la fel ca şi până acum, adică normal şi stabil din punct de vedere al operaţiunilor interbancare.”
Exporturile româneşti, afectate?
La 31 decembrie 2013, schimburile bilaterale româno-elene au fost de 1,2 miliarde euro împărţit egal între exporturi şi importuri. La data de 31 martie 2014, în România erau înregistrate 5.848 firme cu capital elen, care deţineau împreună un capital total de 1,69 miliarde euro, adică 4,91% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră. În clasamentul țărilor din care provine capitalul investit prin societăți comerciale în România, Grecia ocupa locul 6. În afară de sectorul bancar, firmele greceşti sunt prezente şi în telecomunicaţii, asigurări, investiţii financiare, industria producătoare de echipamente electronice și de telecomunicaţii, industria alimentară, metalurgia neferoasă, construcţii, industria mobilei, mase plastice, ambalaje, comerţ general, alimentaţie publică, sănătate etc.
Există două pericole. Primul este ca o bună parte din aceste firme să îşi restrângă activitatea în măsura în care sunt dependente de bănci elene. Al doilea priveşte firmele româneşti ce exportă în Grecia. O degradare a mediului economic din această ţară ar restrânge importurile din România. Exportatorii noştri ar fi nevoiţi să se reorienteze spre alte ţări.
Ce efecte are ieșirea din zona euro
Datoria Greciei nu mai este deținută de creditori privați, ci de Fondul European de Stabilitate, la care au contribuit țările din zona euro, BCE și FMI. Fostul europarlamentar Daniel Cohn-Bendit declara în urmă cu ceva timp, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, că “Franța a vândut Greciei 6 fregate cu 2,5 miliarde de euro, elicoptere cu peste 400 de milioane de euro și avioane de luptă cu 100 de milioane de euro fiecare. În total, 3 miliarde de euro. Germania a vândut 6 submarine Greciei. Suntem ipocriți! Le dăm bani ca ei să ne cumpere armamentul”. Acum UE se află pentru prima dată în fața unui proces nescris în niciun tratat european – ieșirea unui stat din zona euro. “Tratatele UE nu prevăd modul în care un stat poate ieși din zona euro, dar nici nu interzic acest lucru. Episodul Grecia ridică semne de întrebare – ce facem cu Uniunea Monetară? Însă, zarurile nu au fost aruncate, iar implicațiile nu sunt doar de natură economică și nu privesc doar Grecia. Sunt implicații și de ordin politic și geopolitic”, susține Dăianu. Acesta arată că ieșirea din zona euro nu este un act, ci un proces.
De aceea este necesară o restructurare a datoriei Greciei. “Această țară nu poate să plătească, o strivește datoria. Pe de altă parte, trebuie evitată o criză umanitară. Ieșirea din zona euro nu înseamnă și ieșirea din UE, iar atunci trebuie intervenit. Iar Grecia trebuie să accepte o realitate și să facă reformele”, explică Dăianu. Economistul susține că cei care au creditat Grecia nu vor să creeze un precedent prin restructurarea datoriei pentru că “vor sări și spaniolii și portughezii, cerând și ei condiții similiare. Însă ceilalți trebuie să înțeleagă că este vorba despre o situație de excepție”.
Theodor Stolojan explică de ce drama grecească nu va afecta economia zonei euro, cu efecte asupra schimburilor intracomunitare ale României. “Grecia este un grăunte în economia europeană, PIB-ul fiind de 179 miliarde de euro, adică 1,07% din PIB UE, care este de 14.000 de miliarde de euro. De aceea, efectele vor fi limitate. O posibilă ieșire din zona euro a Greciei este superasigurată. Pe de altă parte, Grecia poate rămâne aici, dar cu anumite restricții. În paralel, se vor introduce instrumente de plată – certificate emise de Ministerul Finanțelor cu care Guvernul de la Atena va putea să-și plătească achizițiile de bunuri și servicii”, detaliază europarlamentarul.
13,5% reprezintă expunerea României la capitalul grecesc ce a intrat în țară prin băncile și firmele grecești.
Ce se întâmplă cu vacanţele românilor
Românii se interesează înainte de a pleca în vacanţă în Grecia despre situaţia de acolo, însă nu renunţă la aceasta, spun turoperatorii. “Nu observăm temeri la nivelul clienţilor noştri, există întrebări legate de această temă, dar nu le influenţează decizia de cumpărare a unui pachet turistic în Grecia. Agenţia noastră are contracte semnate cu hotelieri şi furnizori de servicii turistice, pentru o perioadă lungă de timp, şi astfel se vor asigura turiştilor toate serviciile contractate (cazare, masă, excursii opţionale etc.) în limite absolut normale”, potrivit lui Marius Pandel, director Christian Tour.
“Până acum nici un turist nu a solicitat anularea călătoriei în Grecia. Cei care vor să o facă însă trebuie să ştie că vor suporta penalizări, nefiind vorba de caz de forţă majoră. Dacă vor apărea tulburări de stradă, situaţia se schimbă. Însă nu cred că acestea vor apărea în zonele turistice, ci poate doar în Capitală. Greve vor fi cu siguranţă, suntem pregătiţi să îi cazăm pe turiştii români undeva pe traseu, până ajung la destinaţie, dacă va fi cazul”, spune Alin Burcea, prim-vicepreşedinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT). Oficiali ai Asociaţiei au anunţat, luni, că în relaţiile comerciale dintre turoperatorii români şi partenerii din Grecia nu au intervenit, până în prezent, modificări care să afecteze vacanţele românilor în Grecia. “Nu există niciun fel de informaţii, până în prezent, care să determine turoperatorii români să redirecţioneze turiştii către alte destinaţii. Charterele deja programate către diferite insule grecești vor fi operate în continuare, după același program, iar turiștii vor beneficia de vacanța aleasă. Hotelurile partenere ale agențiilor de turism membre ANAT i-au asigurat pe turoperatorii români de continuitatea parteneriatului și de oferirea condițiilor de cazare contractate de către turiștii români”, spun reprezentanţii ANAT.
Totuşi, ANAT dă câteva sfaturi. Românii care pleacă în perioada următoare în Grecia trebuie să aibă la ei lichidităţi în euro. “Este, de altfel, o recomandare pe care au făcut-o şi alte patronate de turism din Europa, mai ales după decizia de închidere a băncilor în această săptămână și limitarea retragerilor de la bancomate”, a spus el. Potrivit acestuia, turiştii care pleacă în Grecia continentală, cu mașina proprie, sunt sfătuiți să alimenteze cât mai aproape de granița cu Grecia pentru a preveni înghesuiala de la stațiile de alimentare. Recomandările vin după ce s-a anunţat că băncile elene sunt închise până la 6 iulie şi că de la bancomate nu se pot retrage zilnic mai mult de 60 de euro.
