Șeful Cultului Musulman din România îi răspunde categoric lui Băsescu. Ce spune despre declarațiile fostului șef de stat

Șeful Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a declarat luni, că afirmațiile fostului președinte Traian Băsescu, referitoare la construirea la București a celei mai mari moschei din Europa și a unei universități musulmane reprezintă un risc pentru securitatea națională, informează Agerpres.

„Opinia publică se dorește a fi divizată de un conflict politic cu tendințe confesionale. S-a spus (Traian Băsescu — n.r.) că după construirea moscheii centrale din București vor sosi și studia în România 6.000 de studenți musulmani și țara noastră va devin centru al islamului din Balcani. Eu garantez că niciodată în țara noastră nu se va înființa o universitate teologică musulmană și, mai mult, nu există 6.000 de studenți teologi musulmani în Bulgaria, Bosnia și Macedonia, la un loc! (…) Fostul președinte Băsescu să nu implice Cultul Musulman într-un conflict politic cu pretext religios!”, a subliniat muftiul Muurat Iusuf.

Citește și: Avertismentul DUR al lui Băsescu privind studenții musulmani. De ce se teme fostul șef de stat

Acesta consideră că declarațiile lui Băsescu riscă să divizeze societatea românească pe criterii confesionale, să lanseze false subiecte de dezbatere, precum și o posibilă „vânătoare de vrăjitoare”, fapt care este fără precedent, în opinia șefului Cultului Musulman.

„Regret să constat că fostul președinte a fost dezinformat pe tema viitorului nostru lăcaș de cult din București și, la rândul său, a pus în circulație aceste informații, dar pentru a restabili adevărul îi reamintesc că în cadrul a două vizite oficiale efectuate în Turcia, în 2011 și 2014, când l-am însoțit, a căzut de acord cu omologul său să acorde terenuri în București pentru construirea acestei moschei și a unui cimitir musulman. Reciproc, președintele turc și-a asumat obligația punerii la dispoziție, la Istanbul, a terenurilor necesare construirii unei biserici creștine românești și a unui cimitir, pentru comunitatea românească din metropolă, acorduri care au și fost finalizate, acum”, a declarat muftiul Muurat Iusuf.

Liderul spiritual musulman și-a arătat nedumerirea și față de interpretarea dată realizării proiectului moscheii din București, reamintind că, până de curând, fostul președinte al României se mândrea cu faptul că a cununat în tinerețe o familie de tătari dobrogeni, de confesiune musulmană.

„Fostul președinte nu este străin de faptul că în cei zece ani de când conduc comunitatea musulmană din România am activat permanent în spiritul combaterii și propagării extremismului confesional în rândul credincioșilor noștri, că m-am preocupat în permanență să păstrez caracterul tolerant, pașnic al învățăturilor noastre religioase și să cultiv armonia interconfesională ce caracterizează societatea românească în general și spațiul dobrogean, în particular. O moschee cu aproximativ 1.500 de locuri pentru celebrarea slujbelor la marile sărbători religioase de peste an, adică cu un număr dublu față de cea construită de Regele Carol I în 1910, permite îndeplinirea adevărate meniri a Muftiatului Cultului Musulman din România, de a organiza ritualurile religioase în spații autorizate, cu personal autorizat și școlit în instituții de educație oficiale și nu pe stadioane sau în case de rugăciune clandestine, de către așa-ziși imami, nerecunoscuți de noi, despre care nu se știe ce învățături propăvăduiesc. Această moschee, conform tradiției islamice, dar și creștine, deopotrivă, ar urma să beneficieze de anexe precum o cantină socială de o sută de locuri și două săli de curs pentru predarea Coranului la cursurile școlii de duminică”, a explicat imamul.

Potrivit muftiului Iusuf, proiectul ce va fi ridicat pe un teren acordat de Primăria București, cu suprafață de circa 11.000 mp, ar avea nevoie de un buget de aproximativ trei milioane euro, banii urmând să fie asigurați de Republica Turcia, prin intermediul Departamentului de Stat pentru Culte de la Ankara (DIYANET), instituție ce a finanțat în ultimii 25 de ani majoritatea proiectelor de construire și reabilitare a lăcașelor de cult musulmane din România.

Muurat Iusuf a atras atenția, în final, asupra pericolului ce rezidă din divizarea societății pe criterii religioase.

„Eu sunt la fel de bun român, cetățean loial țării mele ca și fostul președinte Băsescu. Bunicul meu este erou, căzut pe câmpul de luptă în slujba patriei în cel de-Al Doilea Război Mondial și cei din familia mea au luptat în toate războaiele pentru apărarea și întregirea patriei. De asemenea, în România modernă se regăsesc în toate structurile de decizie și putere funcționari fideli statului, angajați atât în structurile Ministerului Apărării Naționale, cât și ale Ministerului de Interne, în Guvern și Parlament. Și, în acest context, nu înțeleg, în acest caz, de ce trebuie ca fostul președinte să afirme public că trebuie analizată în CSAT oportunitatea construirii unui edificiu religios musulman?”, s-a întrebat șeful Cultului Musulman din România.

Ideea construirii la București a celei mai mari moschei din Europa și a unei universități musulmane pentru 6.000 de studenți reprezintă un risc pentru securitatea națională, a afirmat duminică fostul președinte Traian Băsescu.

„Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. (…) Dar a luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gândim că a fost operat la cap, nu la picior. E o poveste care dacă n-ar fi tragică ar fi comică. În momentul în care islamismul se extinde către Balcani (…), prim-ministrul nostru (…) hotărăște să aprobe construcția celei mai mari moschei din Europa, pe lângă care să funcționeze o universitate pentru 6.000 de studenți. Nu există risc mai mare de securitate națională decât să aduci studenți musulmani în România și de aici să-i și exporți prin Europa (…) Cred că astfel de decizii sunt cel puțin nesăbuite, dacă nu antinaționale”, a spus Băsescu în discursul ținut la ședința reprezentanților organizațiilor județene ale PMP din regiunea Sud Muntenia, desfășurată în localitatea argeșeană Budeasa.

În opinia fostului șef al statului, situația ar trebui să fie analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

„Avem o minoritate de 70.000 — 80.000 de musulmani în România, îi respectăm, au moschei la Constanța, au moschee în București, dacă vor să mai facă una mititică sunt bineveniți, dar să faci cea mai mare moschee din Europa și să creezi pe lângă ea o universitate pentru 6.000 de studenți islamiști mi se pare o exagerare, care trebuie să fie judecată de CSAT și sper ca un astfel de proiect să nu fie aprobat de statul român”, a afirmat Traian Băsescu.

Turcia va construi o moschee mare la București, care va fi gata în termen de trei ani, a relatat recent ziarul turc Daily Sabah. În schimb, în baza unui acord semnat cu autoritățile române, Turcia va aloca un spațiu pentru construcția unei biserici de către România la Istanbul.

Construirea acestei moschei s-a aflat pe agenda președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a efectuat o vizită la București în luna aprilie. Cele două țări ar fi ajuns la un acord pentru a grăbi planurile de ridicare a moscheii, potrivit sursei citate.

Moscheea, care va fi construită pe o suprafață de 13.000 de metri pătrați, va avea o capacitate de 2.000 de persoane. Potrivit Daily Sabah, guvernul român a aprobat concesionarea suprafeței necesare pentru ridicarea moscheii într-unul din cartierele centrale ale Bucureștiului, pe o perioadă de 49 de ani.

Conform publicației turce, construcția ar urma să includă și un complex cu o librărie, o școală de studiu al Coranului și spații de recreere și va avea caracteristicile arhitecturii din era otomană.