Un jurnalist nu poate invoca dreptul de protejare a surselor când este vorba despre identificarea autorului unui atentat, a decis, joi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), relatează Mediafax. Astfel, CEDO a declarat inadmisbilă o plângere depusă de fundaţia Ostade Blade, editor al revistei olandeze Ravage, care a contestat o percheziţie în birourile sale în urma unor atentate cu bombă comise în 1995 şi 1996 la Arnhem, în Olanda. Percheziţia a fost făcută pentru obţinerea unei scrisori de revendicare primită de revista Ravage, al cărei autor afirma că a comis respectivele atentate.
În plus, în acest caz, informatorul revistei nu intenţiona să "ofere informaţii despre care opinia publică avea dreptul să afle", au decis judecătorii de le Strasbourg."Mai mult, informatorul revendica responsabilitatea infracţiunilor comise şi, prin obţinerea de publicitate prin intermediul revistei, urmărea să iasă din anonimat pentru a evita responsabilitatea penală", potrivit judecătorilor CEDO.
Încălcarea dreptului la libertatea de expresie comisă de anchetatorii olandezi a fost, în consecinţă, "necesară într-o societate democratică" şi viza "anchetarea unor infracţiuni grave şi împiedicare altor atentate", au decis judecătorii.
Mai multe atentate cu bombă au avut loc între octombrie 1995 şi aprilie 1996 în oraşul Arnhem, din estul Olandei. Unul dintre aceste atentate, care a vizat banca franceză Paribas, precum şi biroul consulului onorific al Franţei, a fost revendicat de o grupare necunoscută care protesta faţă de desfăşurarea testelor nucleare franceze în Pacificul de sud. O agenţie Crédit Lyonnais a fost, de asemenea, ţinta unui atentat. Pista oponenţilor testelor nucleare franceze a fost însă abandonată după ce o altă explozie a avut loc în aprilie 1996, vizând sediul din Olanda al companiei germane BASF.
