Companiile deținute de familia președintelui Consiliului Judeţean Neamț, Culiță Tărâță, au restanțe la bugetul public de milioane de lei.
Firmele la care este acționară familia lui Culiță Tărâță primesc contracte de sute de mii de euro chiar din partea acestei instituții și subvenții pentru agricultură de la stat, cu toate că au datorii consistente către bugetul României.
O investigație a „României libere“, publicată săptămână trecută, a arătat că societăți comerciale înfiinţate şi administrate de Culiţă Tărâţă şi transferate, ulterior, familiei sale au primit contracte din fonduri publice pentru furnizare produse agro-alimentare către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Neamţ, precum şi către mai multe unităţi sanitare. Respectivele contracte au fost încheiate tocmai datorită influenţei pe care Culiţă Tărâţă o are în calitate de președinte al Consiliului Județean Neamț.
Astfel, SC “TCE 3 Brazi” SRL Piatra Neamţ, la care acţionari sunt Elvira şi Mihai Tărâţă (soţia şi, respectiv, unul dintre fiii președintelui Consiliului Județean), a derulat contracte de furnizare de produse agro-alimentare cu instituţii ale statului până în anul 2012, pe vremea când Culiță Tărâță era deputat de Neamț. După ce acesta din urmă a devenit președintele CJ, societățile deținute de familie au cerut întreruperea contractelor de furnizare pentru a nu exista un conflict de interese, potrivit directorului general al DGASPC Neamţ, Cristina Păvăluţă. În realitate, însă, majoritatea contractelor deţinute de TCE 3 Brazi au fost atribuite prin încredinţare directă firmei SC AgroConsulting Pres SRL , firmă nou înfiinţată, dar care are acelaşi sediu ca celelalte companii deţinute de familia Tărâţă, în comuna Zăneşti.
Mai mult, administratorul noii societății este Radu Bălău, un fost angajat al TCE 3 Brazi. De altfel, încă din anul 2009, Radu Bălău a fost administratorul a câteva zeci de firme ale familiei Tărâţă şi chiar acţionar al unora deţinute direct de Culiţă Tărâţă , soţia şi doi dintre fiii săi.
Zeci de milioane de euro
În ciuda acestor “ajutoare” de stat, majoritatea firmelor care au aparţinut sau aparţin familiei Tărâţă au zeci de milioane de lei datorii numai către bugetul de stat.
Datoria TCE 3 BRAZI, societate pentru care s-a cerut săptămâna trecută insolvența, avea în luna martie a acestui an datorii de şase milioane de lei către bugetul de stat, potrivit site-ului ANAF. Pe de altă parte, reprezentanții firmei nu recunosc public aceste datorii. Într-un comunicat remis presei, Radu Bălău precizează că firma lui Culiţă Tărâţă nu are datorii decât de un milion de lei. La acestea se mai adaugă și cele către Agenția Domeniilor Statului (ADS).
TCE 3 Brazi SRL avea în administrare 59.100 hectare de teren agricol ale Insulei Mari a Brăilei, primite de la ADS. Fără licitaţie, fără selecţie de oferte, ci prin atribuire directă, după cum a relatat presa centrală. În schimbul exploatării acestei suprafeţe de teren, Culiţă Tărâţă trebuia să plătească o redevenţă de 480 kg/ grâu/an la hectar, în contextul în care pe piaţa liberă redevenţa era dublă. Conducerea ADS a declarat pentru presă în 2012 că firma TCE 3 Brazi SRL datorează instituţiei statului peste 99 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro), bani care rezultă din neachitarea integrală a redevenţei pentru perioada 2002-2007, la care se adaugă penalităţi. Firma lui Tărâţă a încercat să scape de o parte din această datorie prin compensarea ei cu o serie de lucrări de destufizare.Potrivit experților de la Ministerul Agriculturii, destufizarea nu ar fi reală, deoarece în acei ani întreaga suprafață arendată figura că fiind cultivată – culturi pentru care firma lui Tărâţă a încasat subvențiile – deci nu era acoperită cu stuf. Mai mult, în procesul-verbal de predare a terenului de 56.000 hectare (încheiat în 2001, când s-a semnat contractul de arendare) nu s-a făcut nici o referire la existența unor suprafețe acoperite de stuf.
În anul 2006, firmă lui Tărâţă a solicitat de la APIA Brăila (agenția de plăți și intervenție în agricultură) un sprijin financiar de 5.829.550 RON (circa 1,6 milioane euro) pentru înființarea unei culturi de toamnă, sumă refuzată deoarece SC TCE 3 Brazi nu plătise redevențele pentru arendarea terenului pe motivul invocat mai sus (destufizarea). Mai mult, statul, prin ADS, declanșase rezilierea contractului de arendă. Culiță Tărâţă a atacat decizia APIA în instanță și, culmea, a câștigat procesul.
Despăgubiri de milioane de euro pentru calamități inexistente
Potrivit Ministerului Agriculturii, numai prin programe derulate de Direcția Agricolă Brăila între anii 2001 și 2006, SC TCE 3 Brazi SRL (firmă lui Tărâţă) a primit ajutoare financiare și subvenții în valoare de 12,3 milioane euro. Pentru calamități a primit circa 3,8 milioane euro, iar pentru instalații de irigat a primit în 2002 circa 3,6 milioane euro. În timpul verificărilor s-a mai descoperit că în anii 2001-2002 Tărâţă a beneficiat de diminuarea semnificativă a cotei redevenței (care deja fusese micșorată prin acte adiționale), pe motiv că ar fi existat calamități naturale. Potrivit registrelor Direcției Agricole, în acea perioadă județul Brăila nu a figurat ca fiind afectat de calamități. Pe deasupra, și ultima „firimitură” de redevență datorată statului nu a fost plătită pe motiv că între anii 2001 și 2005 societatea lui Tărâţă ar fi destufizat suprafețe de peste 11.000 de hectare de teren din Insula Mare a Brăilei, pentru care ar fi cheltuit 5.690.598 euro.
Carieră politică. Alianţe cu toate partidele
Culiţă Tărâţă a fost membru PDSR încă din anul 1993. Din 2000 până în 2004 a fost deputat îin Parlamentul României din partea PDSR. Din anul 2008 a fost reales deputat pe listele PSD, partid pe care l-a părăsit în 2009 pentru a înfiinţa UNPR. Din 2009 este vicepreşedinte UNPR la nivel naţional.În 2012 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ pe listele UNPR cu sprijinul PDL şi PNŢCD. Ulterior a rupt şi această alianţă, iar acum la nivel local se află în conflict atât cu PSD, cât şi cu PDL, fiind susţinut de PNL Neamţ. Împreună cu PNL şi o parte din PDl vor să schimbe din funcţie vicepreședinții PSD ai Consiliului Județean Neamț, viceprimarii PSD și reprezentanții acestora în companiile publice din Neamț, cum ar fi Apa Serv. Situația de la Neamț a fost în discuție și în ședința de săptămâna aceasta a Comitetului Executiv al PSD, acolo unde chiar Victor Ponta a remarcat că baronul Tărâță nu și-a îndeplinit sarcinile în campania pentru europarlamentare.
Datorii. Zeci de milioane numai la buget
Societatea Umaro SA din Roman, firmă al cărei acţionar majoritar este TCE 3 Brazi SRL şi care a fost condusă până în 2012 de Culiţă Tărâţă şi apoi de Radu Bălău, figura la sfârșitul anului 2013 cu datorii către bugetul de stat în valoare de aproape unsprezece milioane de lei. Firma Agricop COOPERATIVA AGRICOLĂ, firma care aparţine tot familiei Tărâţă, avea în anul 2013 datorii de peste patruzeci de milioane de lei.
Alte firme ale familiei Tărâță care se ocupă în special de agricultură, dar şi de turism precum: PETROFOREST SRL, PETROFOREST SA , REMAT SA, DURĂU SA,TCE MOBILE DRYERS SRL, AGROSUIND COM SRL,TMC CHEMICALS SRL, TC COMPILIMPEX SRL aveau datorii însemnate la bugetul de stat la începutul anului 2013.
