Departe de Donbas, în vestul Ucrainei au loc lupte între ultranaţionalişti şi poliţie într-o zonă strategică la frontierele cu România, Slovacia, Ungaria şi Polonia. La Kiev, Parlamentul examinează o reformă vizând o autonomie mărită pentru estul separatist.
Departe de Donbas, ultranaţionaliştii Pravi Sektor sfidează Kievul. În vestul ţării, la Mukacevo, au avut loc în weekend adevărate scene de război când forţele de ordine ucrainene au fost ţinta focurilor unui grup paramilitar al Pravi Sektor înarmat până în dinţi, incident soldat cu trei morţi şi 13 răniţi. Aceştia îşi disputau cu mafia locală o zonă de influenţă, unde traficul de tot felul este foarte răspândit. Autorităţile ucrainene au lansat o „operaţiune specială“ pentru dezarmarea grupului, dar militanţii s-au regrupat în pădure, în apropierea frontierelor ungare şi slovace. Au refuzat să depună armele şi au ridicat baraje rutiere pentru a împiedica venirea de noi forţe de ordine.
Unităţi ale Gărzii naţionale au fost desfăşurate în regiunile Mukacevo şi Lviv şi procurorul Transcarpatiei a deschis o procedură pentru „act terorist“ contra grupul ultranaţionalist. Evenimentele intervin departe de Donbas dar într-o zonă strategică, situată la o distanţă echivalentă de circa 40 km de frontierele cu patru state – România, Slovacia, Ungaria şi Polonia. O geografie care a favorizat întotdeauna traficul transfrontalier şi o mafie care controlează această contrabandă. Este vorba de un conflict care a degenerat, între anturajul lui Mihailo Lanio – fost deputat al Partidului Regiunilor care împarte banii din trafic şi întreţine oameni înarmaţi – şi Pravi Sektor. Un ziarist ucraineam sosit la locul incidentelor declară că „afacerile din contrabanda cu ţigări sunt singurul motiv al confruntărilor dintre cele două grupuri“. Liderii Pravi Sektor susţin că au dorit să cureţe regiunea de trafic şi mafie şi incidentul intervine pe fondul exasperării populaţiei de lipsa de rezultate a autorităţilor în lupta contra corupţiei şi crimei organizate.
Violenţe şi autonomie
Potrivit Consiliului ucrainean de securitate şi apărare, în noile violenţe din estul Ucrainei, separatiştii au utilizat piese de artilerie de calibru 152 mm, interzise pe front prin acordurile de la Minsk şi tirurile contra armatei ucrainene au fost cele mai ample de la semnarea acestor acorduri. Noua răbufnire de violenţă a intervenit înaintea unui vot în Parlamentul ucrainean asupra proiectului de reformă vizând acordarea unei autonomii mai largi pentru regiunile din estul separatist.
Occidentul consideră această reformă ca pe un pas spre reglementarea politică a conflictului, care a făcut peste 6.500 de morţi în 15 luni, şi presează autorităţile pro-occidentale de la Kiev să găsească un acord cu reprezentanţii separatiştilor pro-ruşi. Potrivit media europeană, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, au luat iniţiativa de a telefona marţi seară preşedintele Parlamentului ucrainean, Vladimir Groisman, pentru a evoca subiectul.
Cei doi oficiali europeni „s-au felicitat pentru debutul reformei constituţionale axată pe descentralizare“ şi au solicitat „luarea în seamă a particularităţilor“ teritoriilor aflate sub controlul rebelilor „cum prevăd acordurile de la Minsk“, a precizat, miercuri, ambasada germană în Ucraina. Venită miercuri la Kiev, secretarul adjunct de Stat american, Victoria Nuland, a transmis acelaşi mesaj preşedintelui Parlamentului şi a rămas în capitala ucraineană şi joi, prima zi a examinării de către deputaţi a proiectului de reformă.
Textul de reformă acordă puteri consiliilor regionale şi locale, dar, contrar aşteptărilor rebelilor, nu confirmă definitiv statutul semiautonom al teritoriilor aflate sub controlul lor.
