Clădirea „Cocoşul de Aur“ din Târgu Mureş, un palat de 900 de metri pătraţi construit de un om de afaceri prosper la sfârşitul secolului XIX şi cea mai în vogă grădină de vară în perioada comunistă, este în prezent în paragină, iar reabilitarea sa ar necesita cel puţin un milion de euro, scrie Mediafax.
La ieşirea de pe strada Călăraşilor spre Podul Mureş din municipiul Târgu Mureş, se observă un edificiu impunător, dar în ruină, în faţa căruia se află un banner uriaş cu mesajul: “Această clădire nu aparţine oraşului! Proprietar este Romarta SA Bucureşti”.
Apropiindu-se, trecătorii pot vedea, dincolo de porţile ferecate, buruienile şi gunoaiele care năpădesc o clădire impresionantă încă prin frumuseţea ei. Este vorba despre fostul Palat Burger, construit de berarul cu acelaşi nume la sfârşitul secolului XIX.
Edificiul, de aproape 900 de metri pătraţi, cunoscut mai ales sub denumirea de “Cocoşul de Aur”, a fost cea mai în vogă grădină de vară în perioada comunistă, unde veneau mureşeni fără deosebire de venituri sau stare socială.
Imobilul se află în proprietatea societăţii comerciale Romarta SA Bucureşti, iar de mai mulţi ani nu s-a mai făcut nimic acolo. Singura excepţie a fost anul trecut, când, în cadrul ediţiei Festivalului TIFF de la Târgu Mureş, din luna septembrie, spaţiul a fost redeschis, iar sute de tineri au putut să se bucure, la orele serii, în grădină, de proiecţia unor filme, dar şi de concerte, printre care şi cel de închidere, susţinut de Şuie Paparude.
Eugen Man, fost arhitect-şef al municipiului Târgu Mureş şi angajat la biroul Urbanism mai bine de trei decenii, autor al mai multor studii de specialitate privind clădirile şi monumentele din oraş, a fost angajat să realizeze studiul istoric al clădirii “Cocoşul de Aur”, pentru documentaţia tehnică.
El spune că edificiul este una dintre cele mai reprezentative clădiri din oraş şi o remarcabilă creaţie arhitecturală, cu pridvor, terasă acoperită, arce semirotunde ce se sprijină pe trei coloane zvelte, cu fronton în forme ondulate, frumos ornamentat şi ferestre îngemănate, cu ancadramente elegante.
“Casa Burger e un monument de seamă al oraşului. A fost construită de un om de afaceri prosper din Târgu Mureş, berarul Albert Burger, în 1897, la câţiva ani după fabrica de bere care îi aparţinea deja. A rămas un teren pe colţ, unde berarul Burger a decis să-şi construiască o locuinţă – o clădire de locuit, în stil neobaroc, cu elemente secession, care a avut această destinaţie până în preajma celui de-al doilea război mondial”, spune Man.
După aceea, firma a intrat în faliment, iar clădirile berarului Burger – palatul, fabrica de bere, un restaurant, o grădină de vară situată în faţa Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş – au intrat în proprietatea unei bănci la care acesta era dator. În timpul perioadei comuniste, toate proprietăţile au fost naţionalizate, iar clădirea “Cocoşul de Aur” a fost repartizată unei întreprinderi de alimentaţie publică.
În anii ‘50-’60, imobilul a fost depozit de băuturi spirtoase, pentru ca, în anii ‘70, după ce a fost amenajat ca restaurant, aici să funcţioneze cea mai în vogă grădină de vară din oraş din perioada comunistă.
“Cocoşul de Aur era un restaurant foarte frumos, cu grădină de vară, cu saloane. Select, dar deschis oricărui cetăţean, cu servire ireproşabilă. La un moment dat, un unchi al meu a venit în vizită cu soţia sa din Bucureşti şi am mers la Cocoşul de Aur, iar aceasta a zis că ceva atât de frumos n-a mai văzut nici în Capitală. După Revoluţie, a mai fost restaurant doar puţin timp. Apoi s-a închis, a început să se degradeze, au fost furate uşile. Clădirea nu s-a mai reabilitat”, afirmă Man.
Proprietarul – Romarta Bucureşti – încă nu a luat o decizie privind destinaţia clădirii
Potrivit lui Man, în anii ‘90, clădirea de la “Cocoşul de Aur” a intrat în proprietatea societăţii Unic, fiind apoi cumpărată de Romarta SA Bucureşti. În prezent, arhitectul mureşean Octavian Lipovan, a cărui firmă are contract cu Romarta, întocmeşte documentaţia în vederea renovării şi repunerii în funcţiune a clădirii, la comanda societăţii comerciale bucureştene.
“Suntem în faza în care s-a obţinut certificatul de urbanism, dar nu s-a întocmit documentaţia pentru a cere aviz de la Ministerul Culturii pentru această clădire monument, pentru că încă suntem în discuţii cu beneficiarul, legate de ce ar vrea să facă acolo. Ar putea să fie din nou restaurant sau ar putea fi refuncţionalizată, ca şi clădire de birouri. La un moment dat, se vehicula ideea înfiinţării unui centru multicultural acolo. Noi am făcut propuneri, se poate adapta. Problema e găsirea banilor, în mod sigur, e nevoie de peste un milion de euro, pentru lucrări de intervenţie şi refacere. Din câte am înţeles, erau şi fonduri norvegiene în discuţie”, afirmă Lipovan.
Ce spune Primăria Târgu Mureş
Şi Primăria Târgu Mureş – cea care, în disperare de cauză, a montat banner-ul cu mesajul: “Această clădire nu aparţine oraşului!!!! Proprietar este Romarta SA Bucureşti” – a căutat soluţii.
Potrivit primarului Dorin Florea, municipalitatea vizează două variante: fie achiziţionarea clădirii, prin atragerea de fonduri de la cetăţeni, fie preluarea acesteia, pentru o perioadă în care să fie pusă la punct, întrucât “nu e o soluţie să-i amendăm în fiecare trimestru”.
“Au primit 100.000 de lei amendă de la Poliţia Locală şi au plătit-o. Dacă legea ar spune că imobilul se confiscă, dacă în şase luni nu prezintă un proiect de reabilitare, să vezi cum ar reabilita. Avem două opţiuni: ori s-o cedeze oraşului o perioadă, s-o punem la punct, ori să achiziţionăm clădirea de la Cocoşul de Aur. Voi face o propunere Consiliului Local, ca, dacă târgmureşenii doresc, să participe cu o sumă – nu ştiu, în loc să direcţioneze 2 la sută din impozitul pe venit către SMURD sau alţii, să îl vireze către Primărie”, a declarat Florea.
