Băncile din Grecia ar putea menține timp de câteva luni restricțiile asupra retragerilor de numerar, până când vor sosi fonduri din Europa și instituțiile sunt restructurate, au declarat, pentru Reuters, oficiali de la Ministerul de Finanțe, informează Agerpres.
Băncile grecești, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, și-au redeschis porțile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricțiile asupra mișcărilor de capital.
Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
Reabilitarea sectorului bancar elen reprezintă o problemă dificilă, se arată în analiza Reuters. Printre opțiuni ar fi preluarea unei participații în bănci de către fondul de salvare al zonei euro (ESM), asumarea de pierderi de către deținătorii de bonduri și chiar de cei cu depozite de peste 100.000 de euro sau adăugarea notei de plată pentru restructurarea băncilor la datoria deja imensă a Greciei.
Răspunsul ar putea determina întârzierea negocierilor dintre Atena și creditorii internaționali, care urmau să fie finalizate luna viitoare. Cu cât trece mai mult timp, cu atât mai critică devine situația băncilor. Din cauza limitării fondurilor care pot fi retrase de la bancomate, economia este afectată iar cei care au împrumuturi le achită cu greutate.
”Băncile sunt paralizate iar situația economiei se înrăutățește, crește semnificativ nivelul împrumuturilor neperformante”, a declarat unul din oficiali.
Autoritățile elene au atenuat unele restricții asupra mișcărilor de capital, permițând oamenilor de afaceri să facă plăți peste hotare și relaxând reglementările privind suma de bani pe care grecii o pot deține în timpul călătoriilor în afara țării. Acum grecii pot călători în străinătate având asupra lor 2.000 de euro (2.193 de dolari), față de 1.000 de euro conform precedentelor restricții. De asemenea companiile pot retrage din bănci până la 50.000 de euro pe zi, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Atena.
”În ultimă instanță, poți ridica restricțiile asupra retragerilor de numerar numai când băncile sunt suficient capitalizate”, a afirmat guvernatorul Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann.
Una din condițiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistență financiară este înființarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari). Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene (aproximativ 25 de miliarde de euro) iar banii rămași vor fi reinvestiți în Grecia de Guvernul de la Atena și vor fi folosiți pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autoritățile europene.
Anul trecut, trei bănci grecești prezente și pe piața din România — National Bank of Greece (NBG), Eurobank și Piraeus Bank — nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerințele referitoare la menținerea un capital core Tier 1 de cel puțin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani și un capital de cel puțin 5,5%, potrivit unui scenariu advers.
Testele BCE au indicat faptul că Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani și un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.
Acum situația creditorilor eleni s-a înrăutățit.
”Vrem, dacă este posibil, să avem la dispoziție o sumă inițială pentru necesitățile urgente ale băncilor, în valoare de aproximativ zece miliarde de euro”, susține unul dintre oficiali.
O altă variantă analizată ar fi impunerea unor pierderi celor care dețin la bănci depozite de peste 100.000 de euro sau deținătorilor de bonduri. În 2013, reprezentanții FMI, UE, BCE au acceptat să acorde Ciprului un pachet de asistență financiară de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice și al restructurării drastice a sectorului său financiar.
În schimbul asistenței financiare, Cipru a acceptat să închidă a doua mare bancă locală, Laiki Bank, și, de asemenea, să impună pierderi deponenților la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.
În principalele băncile elene există peste 20 de miliarde de euro în depozite de peste 100.000 de euro, în timp ce bondurile emise de bănci se ridică la aproximativ trei miliarde de euro.
Impunerea unor pierderi ar fi o decizie controversată deoarece majoritatea depozitelor de peste 100.000 de euro sunt deținute în principal de companii mici din Grecia și nu de cetățeni bogați.
”Aici nu este ca în Cipru, unde puteam spune că e vorba doar de oligarhi ruși. Este chiar comunitatea care ar urma să salveze Grecia, și anume companiile. Vom sfârși prin a-i lăsa fără banii lor”, a avertizat un avocat specializat pe proceduri de insolvență.
Conform oficialilor din zona euro, una din opțiuni ar fi recapitalizarea directă a băncilor elene prin intermediul fondului de salvare al zonei euro (ESM), care ar obține participații în bănci și un control mai strâns asupra acestora.
Cele patru mari bănci grecești (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank) sunt prezente și pe piața din România.
