Președintele CEDO, Dean Spielmann, l-a avertizat pe procurorul general al României, Tiberiu Nițu, că a citat-o NELEGAL pe Iulia Motoc, judecător al Curții, la audieri în dosarul „ERATA“ în care sunt cercetați judecătorii Curții Constituționale a României pentru o hotărâre pronunțată, spun surse judiciare.
Dean Spielmann precizează clar scopul demersului său și anume că „declarația pe care eu o emit în calitate de președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului este de a clarifica, în beneficiul autorităților române, poziția în ceea ce privește imunitatea judecătorului Motoc ca judecător al Curții”. Altfel, România e pasibilă de condamnare.
Citește și: La Curtea Constituţională se falsifică hotărâri ȋn folosul USL?
CEDO nu i-a permis judecătoarei Iulia Motoc să se prezinte pentru a fi audiată la data de 16 iulie 2015 în dosarul „Erata“, spun surse judiciare.
Într-o scrisoare-declarație, preşedintele CEDO îi aduce aminte procurorului general al României, Tiberiu Nițu, managerul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – instituție care a declanșat urmărirea penală “in rem” (pentru faptă) în dosarul “ERATA” – că judecătoarea Iulia Motoc beneficiază de imunitate și că scopul imunității este acela de a păstra independența judecătorilor. În acest context, președintele CEDO, Spielmann, îi readuce aminte lui Nițu de dispozițiile Convenției de la Viena referitoare la imunităţi.
Ce dispoziții NU cunoaște procurorul general al României, Nițu, făcând de râs țara noastră
Din avertismentul președintelui CEDO rezultă că Parchetul ICCJ, condus de Tiberiu Nițu, nu cunoaște că un ”judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului beneficiază de drepturile și imunitățile prevăzute în Protocolul al 6-lea la Acordul General asupra Privilegiilor și Imunităților al Consiliului Europei”.
Protocolul al 6-lea a fost ratificat de România la 9 aprilie 1999 și a intrat în vigoare, în ceea ce privește România, la 10 mai 1999, dată de la care trebuie respectată.
Spielmann îi amintește procurorului general al țării noastre și conținutul articolului 1 din Protocolul al 6-lea care prevede următoarele: „În plus, față de privilegiile și imunitățile prevăzute în articolul 18 al Acordului General, judecătorilor li se va acorda în ceea ce privește pe ei înșiși, pe soțiile și pe copiii lor minori privilegiile și imunitățile, scutirile și facilitățile acordate trimișilor diplomatici, în conformitate cu dreptul internațional”.
Președintele CEDO îi aduce aminte lui Tiberiu Nițu că, prin citarea judecătoarei Iulia Motoc într-un dosar penal care o vizează (pentru o hotărâre pronunțată ca judecător al Curții Constituționale a României), nu s-a respectat nici Articolul 4, care prevede: „Privilegiile și imunitățile sunt acordate judecătorilor nu în beneficiul lor personal, ci în scopul de a apăra exercitarea independentă a funcțiilor lor. Curtea plenară este singura competentă să ridice imunitatea judecătorilor; ea are nu numai dreptul, dar și obligația de a ridica imunitatea unui judecător, în orice caz în care, în opinia sa, imunitatea ar împiedica cursul justiției, și în cazul în care aceasta poate fi ridicată fără a aduce prejudicii scopului pentru care a fost acordată“.
Că procurorul general al României nu prea cunoaște nici legislația internă, darămite pe cea europeană, nu e un secret.
Ne aducem aminte cum domnul Tiberiu Nițu, la interviul pe care l-a susținut în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru a fi numit procuror general al României, NU a știut că procurorii militari au dublă subordonare administrativă și anume atât față de Ministerul Justiției, cât și față de Ministerul Apărării Naționale.
Rușinos. Președintele CEDO îl învață pe procurorul general Nițu cum să intre în legalitate
Dean Spielmann face și un rezumat al intrării în legalitate, explicând procurorului general român ce trebuie respectat. Și anume:
1. Judecătoarea Motoc are imunitate în orice proces, inclusiv pentru proceduri penale. Mai mult decât atât, această imunitate înseamnă că ea nu poate fi obligată să apară în calitate de martor (Articolul 31 și 2 al Convenției de la Viena privind Relațiile Diplomatice).
2. Această imunitate poate fi ridicată numai de către Curtea plenară (judecătorii CEDO trebuie să voteze ridicarea imunității).
Președintele CEDO îl avertizează pe procurorul general al României că a trimis o citație pentru audierea judecătoarei Iulia Motoc într-un dosar penal fără a cere și a obține, în prealabil, ridicarea imunității.
“Până în prezent, Curtea nu a primit nici o cerere de la autoritățile române și am instruit-o, în consecință, pe judecătoarea Motoc că ea nu ar trebui să se supună acestei chemări” la Parchetul din România pentru audieri în dosarul “ERATA”, precizează președintele CEDO.
“În așteptarea unei astfel de cereri și a unei decizii a Curții plenare de ridicare a imunității ei (…) Imunitatea judecătorilor este un element crucial al independenței Curții, care este garantată de statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul Protocolului al 6-lea. Este datoria mea ca președinte să asigur că aceasta este pe deplin respectată” se mai arată în document.
Precizăm că Parchetul NU putea trimite direct la CEDO citarea judecătoarei Iuliei Motoc pentru audiere în dosarul “ERATA”, ci prin Guvernul României.
De asemenea, Parchetul NU poate trimite direct la CEDO cerere de ridicare a imunității judecătoarei Iulia Motoc, ci prin Ministerul de Externe. Reamintim că de politica externă a României răspunde președintele României.
Ce spun specialiștii
Specialiștii consultați de „România liberă“ au precizat că există multe cereri împotriva judecătorilor CEDO referitoare la deciziile lor, dar că autoritățile naționale ale țării membre a Consiliului Europei care au judecători la CEDO nu au cerut niciodată ridicarea imunității, indiferent dacă Procuratura/Parchetul din acea țară a cerut. Specialiștii mai spun că Plenul CEDO nu ar accepta niciodată ca un judecător al unei Curți Constituționale să fie audiat în legătură cu hotărârea pe care a pronunțat-o într-un dosar deoarece trebuie să păstreze secretul deliberărilor.
Aceeași specialiști precizează că judecătorii CCR care s-au prezentat deja la audieri la Parchetul ICCJ din România (în dosarul “ERATA”) au comis o mare greseală pentru că au repus în discuție imunitatea judiciară și secretul deliberărilor. Potrivit Constituției României și practicii europene, judecătorii constituționali nu răspund pentru hotărârile pe care le iau.
Președintele CEDO ne arată aberația juridică a dosarului “ERATA”. Dacă autoritățile române vor cere ridicarea imunității judecătoarei Iulia Motoc, vor compromite imaginea României la CEDO. Și așa, numai prin citarea judecătoarei Iulia Motoc va intra în atenția Comisiei Europenen și a Comisiei de la Veneția, care ne vor critica, mai spun specialiștii.
Ce conține dosarul „ERATA“
Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a infirmat soluția de clasare a plângerii unui cetățean (Creangă) împotriva judecătorilor Curții Constituționale a României din august 2012.
Iulia Motoc, în prezent judecător CEDO, a fost, în 2012, unul dintre judecătorii care au decis să se trimită Guvernului o adresă pentru îndreptarea unei erori materiale săvârșite de colegul lor Acsinte Gaspar. Atunci, Acsinte Gaspar a trimis Guvernului o adresă în care a consemnat GREȘIT decizia CCR cu privire la listele electorale permanente, folosite la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012.
Concret, Acsinte Gaspar a trimis o adresă prin care anunța Guvernul că poate modifica listele electorale în baza cărora s-a votat la referendum, deși majoritatea judecătorilor CCR a decis contrariul.
Această eroare materială a fost descoperită de „România liberă“.
Pentru a se îndrepta eroarea materială, judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi, să îndrepte eroarea materială. În urma îndreptării erorii materiale, Guvernul Ponta nu a mai putut modifica listele electorale pentru referendum prin micșorarea numărului de alegători pentru a-l demite pe președintele Traian Băsescu.
Împotriva judecătorilor care au decis îndreptarea erorii materiale a făcut plângere un cetățean. Inițial, Parchetul a clasat plângerea deoarece Constituția interzice urmărirea penală a judecătorilor CCR pentru deciziile lor.
Procurorul general, Tiberiu Nițu, a infirmat clasarea, spun surse judiciare, a redeschis dosarul prin începerea urmăririi penale “in rem” (pentru fapta judecătorilor), citându-i pe judecătorii CCR respectivi la audieri ca martori. Toți s-au prezentat, inclusiv președintele CCR, Augustin Zegrean. Dacă în România este permisă șmecheria citării ca martor într-un dosar penal în care plângerea e făcută împotriva acelui “martor”, la CEDO nu se admit astfel de inginerii juridice, spun specialiștii.
