Veniturile bugetare au crescut în primele 4 luni într-un ritm mai lent decât cel prognozat, iar autoritățile vor trebui să demonstreze FMI că taxa pe stâlp și accizele majorate vor compensa acest fapt și cheltuielile umflate de campania electorală vor deveni istorie.
Vestea proastă pentru buget, beneficiarii planurilor de reducere a fiscalității muncii și așteptările legate de ultimele luni ale anului electoral 2014: Guvernul a reușit să obțină o creștere a veniturilor de numai 4% în primele 4 luni ale anului, față de o pondere de 8% luată în calcul la creionarea bugetului pentru acest an. Lipsesc, cu alte cuvinte, cam 2,5 miliarde lei. Asta în condițiile în care cheltuielile bugetare au fost diminuate cu 3,4%, în special prin reducerea investițiilor (cheltuielile de capital sunt, de pildă, cu 42% sub cele din perioada similară din 2013), iar o diminuare a cotei CAS va pune o nouă presiune pe venituri. În aceste condiții, va fi nevoie de un lobby foarte serios pentru ca FMI, așteptat, de altfel, la București la începutul lunii iulie pentru discuțiile privind rectificarea bugetară, să accepte scăderea cu 5% a CAS. „Estimările pentru reducerea CAS cu un punct procentual sunt de un miliard de lei”, declara marți Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. Oficialul a explicat că reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS de la 1 iulie ar presupune un efort bugetar de maximum 2,5 miliarde lei pentru acest an.
Tragem linie și adunăm
Dacă încasările la buget nu își revin, gaura ar putea fi de încă 5 miliarde lei pentru a doua jumătate a anului (atenție, cheltuielile au tendința să crească pe final de an!), iar pentru ca bugetul să suporte încă un efort de 2,5 miliarde lei din reducerea CAS ar trebui reinventate urgent venituri în compensație. Speranța autorităților este că acestea vor fi strânse din taxa pe stâlp (estimare inițială 500 milioane lei, corectată ulterior la 1 miliard de lei) și din acciza majorată la combustibili. Dacă ne uităm la primele 4 luni, încasările din accize au urcat cu aproximativ 1 miliard lei (+15% față de ianuarie-aprilie 2014). Presupunând că acest avans a fost adus doar de majorarea accizelor din aprilie, ar rezulta că ultimele 6 luni vor consemna la rândul lor venituri din accize mai mari cu 6 miliarde lei. Trăgând linie, avem venituri potențiale mai mari din accize (6 miliarde lei) și taxa pe stâlp (0,5 miliarde lei suplimentar) și o scădere a acestora din reducerea CAS (5 miliarde lei). În concluzie, pentru a permite scăderea CAS, Guvernul va trebui deci să subdimensioneze investițiile, ca și până acum, și să nu permită cheltuieli mai mari pe final de an, adică exact ce nu s-a prea întâmplat în campania electorală. Consiliul Fiscal avertizează că, în cazul în care colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte în următoarele luni, rectificările bugetare din a doua parte a anului vor presupune reduceri mari de cheltuieli, chiar dacă PIB-ul va avea avansul prognozat.
Context
În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta declara că reducerea contribuţiei de asigurări sociale (CAS) la angajator se află în topul listei subiectelor care vor fi abordate în cadrul întâlnirii de la începutul lunii iunie cu delegaţiile Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. În scrisoarea de intenţie din martie, Guvernul nota că va “încerca” să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră “neutră din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.
