De Ziua Imnului Național al României, simbol al unității Revoluției Române de la 1848, președintele Klaus Iohannis a transmis că Imnul este o parte a expresiei noastre naționale, un reper istoric și moral, care trebuie să rămână unul dintre momentele care sunt celebrate cu solemnitate, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat că Imnul Național face trimitere și la valori europene precum fraternitate, unitate, libertate și curaj.
„Imnul Național este parte a expresiei noastre naționale, simbol al legăturii cu trecutul și cu valorile noastre fundamentale. În urmă cu 167 de ani, la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri entuziaşti intonau poemul patriotic „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu, transformându-l în „Deşteaptă-te, române!” – imnul Revoluţiei Paşoptiste. Acesta a devenit un reper istoric și moral prin îndemnul adresat românilor de a rămâne mereu implicați și conștienți de rolul pe care îl au în păstrarea demnităţii naţionale şi solidarităţii civice. Simbolistica Imnului Național face trimitere nu doar la valori naționale, ci și la valorile europene, de care România este profund atașată. „Deşteaptă-te, române!” vorbește despre fraternitate, unitate, dar și despre libertate și curaj. Ziua Imnului Național este şi trebuie să rămână unul dintre momentele pe care le celebrăm cu solemnitate, o sărbătoare a spiritului poporului român, a tuturor cetățenilor, indiferent unde se află – între granițele țării sau peste hotare. Intonarea Imnului Naţional trezeşte în fiecare dintre noi un sentiment de mândrie, de atașament și devotament faţă de România, de solidaritate şi unitate naţională. „Deşteaptă-te, române!” face apel la identitatea noastră și la valorile care ne fac mai puternici în Europa și în lume”, a subliniat președintele Klaus Iohannis.
La 29 iulie 1848, ”Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit Agerpres.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial.
”Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ”Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
