Demarat cu pompă acum doi ani, programul național de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin merge prost din cauza subfinanțării. Unul dintre coordonatorii programului, dr. Florian Nicula, acuză Ministerul Sănătății că din cauza incompetenței din sistem, două mii de românce diagnosticate prea târziu „mor degeaba”.
România ocupă loc întâi în Europa la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. În medie, zilnic, şase femei mor din cauza acestei afecţiuni ce poate fi prevenită. Mortalitatea este de 10 ori mai ridicată decât în Finlanda, țara cu unul dintre cele mai performante programe de sscreening. Din cauza cifrelor îngrijorătoare, în anul 2003, o directivă a Consiliului Europei reglementa obligativitatea țărilor membre UE de a organiza programe naționale de screening al cancerelor de col uterin, mamar și colorectal, oferind teste gratuite întregii populații de risc din statele membre.
După ani de promisiuni şi tergiversări, în luna august 2012, ministrul Sănătăţii de atunci, Vasile Cepoi, anunţa demararea programului ce urma să dureze cinci ani. Astfel, toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin, au posibilitatea să efectueze gratuit testul Papanicolau.
Ministerul Sănătăţii avea în vedere ca în cinci ani să fie testate aproximativ şase milioane de persoane. Potrivit ordinului 537 din 5 iunie 2012, statul român alocă 100 de lei pentru testarea fiecărei femei eligibile pentru acest program. Astfel, putem estima că valoarea testelor se ridică la 138 de milioane de euro.
După aproape doi ani de la începerea programului, persoane autorizate din sistem au dezvăluit pentru Rl că din cauza subfinanțării, a lipsei unui soft național pentru centralizarea datelor și a unei campanii de informare a femeilor, programul riscă să nu ajungă la niciun rezultat.
„Merge cam 50% din capacitate. Cea mai mare problemă este că nu există o continuitate în finanțarea programului. Nu sunt bani. Din cauza schimbărilor politice, se schimbă și coordonatorii din minister, iar eu trebuie s-o iau de la capăt să le explic ce este cu acest program. Nu ai sustenabilitate, dacă finanțarea e în sincope. Aproximativ 3000 de femei mor anual în România din cauza cancerului de col uterin, iar 2000 dintre ele mor din cauza dezastrului din Ministerul Sănătății. Două treimi din cazuri sunt prevenibile, noi nu știm, din păcate, să facem un program coerent care să depisteze din timp boala”, a declarat pentru Rl medicul coordonator dr Florian Nicula, de la Institutul Oncologic Cluj.
Potrivit legii, două unităţi de management coordonează acest program de screening: Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al Trestioreanu” Bucureşti, pe zona de sud – est şi Institutului Oncologic “Prof Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca pe zona de nord – vest.
S-au făcut investiții degeaba
Surse Rl au dezvăluit că din cauza lipsei unui soft pentru centralizarea datelor și a subfinanțării, în zona de sud-est, programul merge și mai prost față de Cluj. „Personalul din Institutul Oncologic București nu a mai primit bani din decembrie. Sigur, banii vor intra, dar cu mari întârzieri. Câtă vreme nu va exista o campanie de promovare, ca femeile să afle de acest screening gratuit, programul este compromis”, a declarat o sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul.
„Aici la Cluj, am reușit să ne facem softul nostru. Dar în restul țării nu există. Cu un dublu-click, avem posibilitatea de a vedea dacă femeia respectivă a mai fost testată în program sau nu, în plus ne este mult mai ușor să monitorizăm totul”, a explicat dr. Florian Nicula. Aceasta a mai spus că acoperirea sub 50% cu teste a populației la risc nu este acceptabilă, deoarece nu asigură minima calitate epidemiologică a programului și compromite atingerea obiectivelor, adică reducerea mortalității și incidenței cancerului de col uterin.
„În afara motivelor epidemiologice clare, oprirea în acest moment a programului în care s-au făcut atâtea investiții în infrastructura materială și în pregătirea corpului medical constituie o atitudine greșită a Ministerului Sănătății. Din anul 2014, conducerea a hotărât subfinanțarea programului până aproape de oprirea lui în unele județe”, se arată într-un memoriu, semnat de medicul coordonator Florian Nicula, de la Institutul Oncologic Cluj.
Intrebat despre situatia actuala a programului, Ministerul Sanatatii a răspuns la solicitarea ziarului furnizându-ne nişte date seci, care nu fac decât să confirme nemulţumirea medicilor din sistem. În 2014, fondurile au scăzut foarte mult. Astfel, potrivit datelor oficiale, fondurile alocate programului au fost de 36.420 mii lei în anul 2013 și 13.265 mii lei pentru anul 2014. În perioada 2012-2013, au fost testate 570.572 de femei, din care au fost descoperite 29.808 de teste pozitive și 1.192 de leziuni maligne. În primul trimestru al anului 2014, 35.560 de femei au efectuat testul Babeș-Papanicolau, fiind depistate 2.840 de teste pozitive și 120 de leziuni maligne.
