Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, sub acuzaţiile de luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferită justiţiei grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă, ambii în stare de arest preventiv.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus şi trimiterea în judecată a altor trei persoane, respectiv a lui Ion Boraciu, Florian Alexandru şi Ciprian Moraru, scrie Mediafax. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost deferit justiţiei pentru că a dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, în 2013, judecătorul Mustaţă, împreună cu Boraciu şi Alexandru, a constituit un grup infracţional organizat. Gruparea era sprijinită de Mariana Curea şi avea scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, pentru a fi obţinute beneficii materiale. În acest context, în perioada octombrie 2013- aprilie 2014, membrii grupului au accesat informaţii cu caracter confidenţial din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Pe baza acestor informaţii, membrii reţelei urmăreau să identifice şi să contacteze persoane dispuse să dea mită sau să cumpere influenţa judecătorului, în schimbul obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
"În perioada menţionată, judecătorul Mustaţă Stan, cu complicitatea grefierului Curea Mariana, a permis accesul unor persoane neautorizate, respectiv Boraciu Ion şi Alexandru Florian, la informaţii care nu erau destinate publicităţii (datele personale ale părţilor din dosarele penale aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv numele, prenumele şi adresa de domiciliu)", susţin anchetatorii.
Conform sursei citate, Stan Mustaţă, în calitate de judecător, a cerut, de mai multe ori, de la diferite persoane condamnate sau inculpate în dosarele pe care le avea de soluţionat, diferite sume de bani.
Un exemplu în acest sens a avut loc în 5 martie. Ion Boraciu i-a cerut atunci lui Ciprian Moraru o sumă de bani care nu a fost stabilită cu exactitate, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, pentru ca aceştia să desfiinţeze sentinţa prin care Moraru Ciprian fusese condamnat la închisoare cu executare şi să dispună o soluţie de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Moraru a promis că va da suma de bani cerută, în schimbul soluţiei favorabile care i s-a promis de către Boraciu.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în 8 mai, să îl suspende din magistratură pe judecătorul Stan Mustaţă.
Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel Bucureşti, au fost arestaţi preventiv pe 30 aprilie, printr-o decizie luată de aceeaşi instanţă. Măsura a fost menţinută, în 8 mai, de instanţa supremă.
Potrivit Mediafax, o contestaţie în anulare formulată de Mihai Stoica, o cerere de reducere a pedepsei şi una de eliberare din arest se numără printre dosarele în legătură cu care judecătorul Stan Mustaţă ar fi cerut mită de la inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor soluţii favorabile acestora.
Dialogurile purtate între membrii grupului din care făcea parte judecătorul Stan Mustaţă arată obişnuinţa acestora de a percepe tarife pentru soluţii favorabile în dosare, au arătat procurorii DNA, în rechizitoriu.
Potrivit anchetatorilor, singura preocupare a grupului infracţional din care făcea parte şi judecătorul Stan Mustaţă era "aceea ca fiecare dintre ei să-şi îndeplinească, în vederea atingerii scopului comun urmărit, sarcinile asumate în cadrul cooperării lor delictuale".
Ion Boraciu i-ar fi spus judecătorului Stan Mustaţă că Mihai Stoica nu voia să dea mită, pentru că aprecia că "pe bune iese", ceea ce l-a enervat pe magistrat, care a replicat: "Fir-ar mama ei a dracu! Băga-şi-ar … în mama ei!", au mai arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare a judecătorului. Procurorii mai spun că judecătorul Stan Mustaţă ar fi cerut "500 milioane lei vechi sau chiar 400 de milioane, însă nu mai puţin de 300 milioane".
Dosarul va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti.
