Cel puţin 11 soldaţi ucraineni au fost ucişi şi cel puţin 30 răniţi, joi, în cadrul atacurilor separatiştilor pro-ruşi într-o zi considerată cea mai sângeroasă pentru armata ucraineană de la debutul operaţiunii vizând preluarea controlului în estul Ucrainei. Atacurile separatiştilor au avut loc cu trei zile înaintea scrutinului prezidenţial considerat crucial pentru viitorul ţării, după luni de criză politică ce a dus Ucraina pe marginea războiului civil şi a divizării.
Un jurnalist de la Associated Press aflat la faţa locului a relatat că a văzut 11 corpuri împrăştiate în jurul punctului de control din Blahodatne, la circa 30 km sud de Doneţk. Martorii au declarat că în atacul separatiştilor asupra postului de control peste 30 de soldaţi ucraineni au fost răniţi, mulţi fiind în stare gravă. Trei vehicule blindate ucrainene carbonizate, turelele aruncate departe de puterea exploziilor şi mai multe camioane incendiate se vedeau la locul luptei. Un elicopter militar a aterizat aducând funcţionari pentru inspectarea zonei. Ministerul ucrainean al Apărării a confirmat atacul, dar nu a dorit să divulge numărul victimelor. În oraşul Horlivka, un comandant rebel, cu faţa acoperită de cagulă, a revendicat responsabilitatea pentru raidul sângeros şi a prezentat un număr de arme capturate. „Trofee”, după cum a precizat cel cu nume de război „Demon”. „Am distrus un post de control al armatei ucrainene fasciste aflat pe teritoriul republicii Doneţk”.
La 13 aprilie, armata ucraineană a lansat o operaţiune pentru asigurarea controlului regiunilor Lugansk şi Doneţk, în mare parte aflate sub controlul separatiştilor înarmaţi, care şi-au proclamat suveranitatea după „referendumuri de independenţă”. De câteva zile „frontul din est” a cunoscut o acalmie după violenţele de la debutul săptămânii când a fost ucis un soldat ucrainean. Potrivit ONU, cel puţin 127 de persoane, militari ucraineni, separatişti pro-ruşi şi civili au murit în „violente confruntări” între 13 aprilie şi 16 mai.
Vot crucial
Carnagiul de joi aruncă o umbră asupra votului prezidenţial de duminică din Ucraina, pe care rebelii pro-ruşi din est s-au angajat să îl boicoteze. Autorităţile de la Kiev văd scrutinul prezidenţial ca o şansă de dezamorsare a tensiunilor şi pentru stabilizarea ţării, chiar dacă au admis că va fi imposibil să organizeze votul în unele regiuni din est, unde agenţii electorali şi electorii vot trebui să facă faţă intimidărilor şi ameninţărilor separatiştilor.
Autorităţile ucrainene vor desfăşura duminică peste 75.000 de oameni pentru asigurarea securităţii prezidenţialelor care nu sunt dorite în est şi pe care separatiştii au promis că le vor boicota, cu binecuvântarea Moscovei. 55.000 de poliţişti şi 20.000 de voluntari vor asigura desfăşurarea scrutinului în est, unde peste 2 milioane de electori ar putea avea dificultăţi să se prezinte la urne, din cauza ameninţărilor separatiştilor.
Preşedintele interimar al Ucrainei, Olexandre Turcinov, însoţit de miniștrii de Interne şi al Apărării, s-a deplasat pentru prima oară la Slaviansk, unul din fiefurile rebelilor din est, încercuit de armată. „Locuitorii din est au început să înţeleagă că teroriştii separatişti menţin regiunea în prăpastie”, a declarat Turcinov.
Promisiuni
Miliardarul pro-occidental Petro Poroşenko, este considerat în sondaje ca mare favorit al prezidenţialelor, cu 20 de procente înaintea fostei embleme a revoluţiei portocalii din 2004, Iulia Timoşenko. În vârstă de 48 ani, „regele ciocolatei” – referire la averea sa făcută cu ciocolată Roshen – promite să pună capăt revoltelor din est şi să reglementeze criza cu preşedintele Vladimir Putin. „Îl cunosc bine pe Putin, am o mare experienţă în discuţiile cu el, este un negociator puternic şi dificil”, a declarat Poroşenko pentru AFP, estimând că este posibil un compromis.
Criza ucraineană, născută la finele lui 2013 prin mişcarea contestatară de la Kiev contra regimului ex-preşedintelui Viktor Ianukovici (omul Moscovei), a continuat după anexarea Crimeii de către Rusia şi declanşarea revoltei armate a separatiştilor pro-ruşi în est şi a consacrat revenirea ambiţiilor Rusiei pe scena internaţională şi a deschis o perioadă durabilă de confruntări între Moscova şi Occident. Miercuri, vicepreşedintele american, Joe Biden, a avertizat încă o dată Rusia. „Dacă Rusia sabotează scrutinul din Ucraina, vom rămâne decişi să impunem costuri suplimentare”, a precizat oficialul american care a cerut „tuturor ţărilor să îşi folosească influenţa pentru asigurarea unui climat stabil care ar permite ucrainenilor să voteze liber”.
Confuzie
În timp ce luptele fac ravagii în Ucraina, ministerul rus al Apărării a declarat joi că trupele ruse au părăsit regiunile din apropierea frontierei ucrainene, în cadrul retragerii militare masive ordonată de preşedintele Vladimir Putin. S-a precizat că patru trenuri de arme şi 15 IL-76, avioane de transport de mare capacitate au părăsit regiunile Belgorod, Briansk şi Rostov miercuri, iar trupele sunt aşteptate să revină la baze până la 1 iunie. NATO, care a estimat că Rusia desfăşurase la fontiera ucraineană 40.000 de militari, preciza marţi că nu sunt semne ale unei retrageri ruse.
Retragerea trupelor la ordinul lui Putin şi cuvântul său de încurajare a prezidenţialelor de duminică din Ucraina reflectă o tentativă de a risipi tensiunile cu Occidentul şi evitarea unei noi serii de sancţiuni occidentale. Moscova a susţinut un plan de pace negociat de OSCE, care prevede o largă amnistie şi lansarea unui dialog naţional, care pune accentul pe descentralizarea guvernului şi respectarea statutului limbii ruse. De asemenea, Rusia a cerut garanţii ca Ucraina să nu adere la NATO şi să preconizeze reforme constituţionale care vor da puteri mai mari regiunilor, ceea ce va permite Moscovei să îşi menţină influenţa în regiunile estice rusofone, unde se află inima industriei ucrainene.
