China este afectată de un val de terorism fără precedent şi joi dimineaţă la Urumqi, capitala Xinjiang, a fost comis un nou atentat, cel mai sângeros din ultimii ani, lăsând în urmă 31 de morţi şi peste 90 de răniţi. Un ultim semn al radicalizării unei părţi a populaţiei uigure, etnie majoritară în această regiune de la hotarele Asiei Centrale, în lupta împotriva autorităţii chineze şi unde Beijingul acuză unele grupări extremiste de terorism jihadist.
Două vehicule de teren au intrat în plin în mulţimea aflată joi dimineaţă într-o piaţă aglomerată, ocupanţii lansând explozibili. Unul din vehicule a explodat şi un prim bilanţ – provizoriu – era de 31 morţi şi 94 răniţi, potrivit China Nouă. Este cea mai violentă explozie care pune în evidenţă sfidarea din ce în ce mai mare a Chinei într-o regiune dominată de etnia uigură, majoritar musulmană. Imediat după explozie, preşedintele Xi Jinping s-a angajat să „pedepsească sever teroriştii”, „să nu menajeze nici un efort pentru menţinerea stabilităţii”. Fotografiile de presă au prezentat scena atentatului, cu răniţi zăcând la pământ, unii târâţi de alţii sau îmbarcaţi în triciclete sau ambulanţe, cu pete de sânge peste tarabele de legume risipite. În amplu incendiu a izbucnit în acest cartier cunoscut ca Saybagh în uigură dar, potrivit media chineză, locuit aproape în totalitate de oameni ai etniei Han. Urumqi este un oraş cu cartiere separate distinct.
Xinjiang este teatrul violenţelor în certă recrudescenţă de peste un an, atribuite de Beijing „teroriştilor” uiguri, separatişti şi fundamentalişti musulmani.
La 30 aprilie, ultima zi a unei vizite a preşedintelui chinez în regiune, atacatori înarmaţi cu cuţite şi explozibili au lansat un atac în gara din Urumqi, ucigând o persoană şi rănind 79. Din octombrie 2013, atentatele nu vizează doar Xinjiang, ci şi restul teritoriului. Un grup de atacatori uiguri îmbarcaţi la bordul unui jeep au intrat în Piaţa Tienanmen, epicentrul puterii chineze. Apoi, un val de atacuri cu cuţite, deosebit de traumatizante pentru chinezi, s-a abătut asupra mai multor gări.
Bumerangul represiunii
Autorităţile acuză în mod regulat Partidul islamist din Turkestan (TIP) şi Mişcarea islamică din Turkestanul de Est (Etim) – grupuri radicale şi separatiste, că inspiră sau orchestrează aceste violenţe din ţările frontaliere din Asia Centrală. În ultimele luni, Republica populară a întărit politica sa represivă în Xinjiang şi după atentatul de joi, responsabilul cu securitatea internă, Meng Jianzhu a promis întărirea represiunii contra „aroganţei teroriştilor”. Experţii au dubii în ce priveşte eficacitatea politicii securitare a Beijingului şi subliniază accentuarea resentimentului provocat de politica statului chinez faţă de minorităţile etnice.
Uigurii, musulmani turcofoni, constituie principala etnie din Xinjiang, vastă regiune din vestul ţării, situată la frontierele Asiei Centrale, semi-deşertică, dar bogată în resurse miniere şi în poziţie strategică. Urumqi, oraş cu 3 milioane de locuitori, se află la peste 1.300 km vest de Beijing şi în trecut era un important centru aflat pe vechiul „drum al mătăsii”. De câteva decenii, Beijingul încurajează etnia Han să se instaleze cu milioanele în regiune. De partea lor, uigurii se declară hărţuiţi de autorităţi, uitaţi de avântul economic şi victimele unei severe politici represive faţă de religia şi cultura lor.
Rohan Gunaratna, profesor la Universitatea tehnologică Nanyang din Singapore, care studiază terorismul în Asia, declară că atacul demonstrează că guvernul chinez ar trebui să regândească abordarea luptei contra terorismului în Xinjiang. Trebuie să se concentreze asupra susţinerii şi încrederii uigurilor pentru a nu mai privi cu simpatie militanţii şi să îi folosească pentru a ajuta guvernul în eforturile de a culege informaţii. Nici un grup nu revendicase joi responsabilitatea atacului, aşa cum este de obicei în Xinjiang.
