Preşedintele rus, Vladimir Putin, aflat în vizită în China, a putut anunţa miercuri un acord major cu Beijingul, menit să fie un avertisment dat de Kremlin Occidentului. Cele două părţi au semnat un contract de furnizare de gaz rusesc în valoare de 400 miliarde dolari. Comisia Europeană a avertizat Gazprom privind asigurarea livrărilor de gaz spre Europa Occidentală.
Rusia are nevoie disperată de piaţă de desfacere, de cumpărători pentru gazul natural şi acordul convenit miercuri la Shanghai de livrare de gaz rusesc Chinei pentru următoarele trei decenii este un succes pentru Putin. Prin această vizită în China, liderul de la Kremlin a căutat să arate Occidentului că nu este singur, că are aliaţi şi are unde să îndrepte gazul rusesc. Având în vedere diferendul cu Occidentul pe tema crizei din Ucraina, Moscova avea temeri privind activităţile gaziere în Europa şi a încercat găsirea de alternative în Asia. De asemenea, pentru China, cea de-a doua putere economică mondială, afacerea este importantă, fiind o ţară cu un consum uriaş de energie, mai ales într-o perioadă când autorităţile de la Beijing caută să renunţe la folosirea cărbunelui, deosebit de poluant, cu o sursă energetică mai prietenoasă cu mediul.
Acum, cu acest mega-contract semnat de Rusia cu China, Putin poate juca în continuare cu Occidentul de pe poziţii de forţă, în timp ce ţara sa se află supusă sancţiunilor SUA şi UE pentru intervenţia Moscovei în Ucraina. Din cauza plăţilor restante ale Ucrainei pentru gazul rusesc livrat, Moscova a ameninţat recent Kievul că va închide robinetul, cu consecinţe pentru Europa, Ucraina fiind o ţară de tranzit pentru gazul rusesc.
Societăţile de stat ale celor două ţări, Gazprom, de partea rusă şi CNPC de partea chineză, au semnat contractul gazier după zece ani de negocieri. Acordul a intervenit cu puţin timp înaintea încheierii vizitei preşedintelui rus la Shanghai, chiar şi marţi se considera că preţul gazului, problema care blocase contractul ani de zile, continua să fie mărul discordiei. Surse din culisele afacerii arată că au fost negocieri deosebit de dure până în final privind preţul gazului, care nu a fost făcut public. Şeful Gazprom, Alexei Miller, a declarat pentru Interfax că preţul este „secret comercial”, dar s-a aflat că totalul plăţilor pentru 30 ani de livrări se ridică la 400 miliarde dolari şi este posibilă o plată în avans. Acordul mai prevede şi cons-truirea unui nou gazoduct ce va lega cele două ţări. Societatea rusă de stat, Gazprom va furniza partenerului chinez, CNPC, începând din 2018, cel puţin 38 miliarde metri cubi anual.
Avertisment cu iz de gaz
De la declanşarea crizei în Ucraina, relaţiile economice între Europa şi Rusia au intrat într-o zonă rece. Marţi, premierul rus, Dmitri Medvedev declara că gazul rusesc ar putea ca în afara Europei, să ia şi direcţia China pe viitor. „Rusia are rezerve suficiente pentru a furniza gaz atât Orientului, cât şi Occidentului. O situaţie gravă ar putea fi o reorientare a exporturilor de gaz spre Europa spre China, «teorie» foarte posibilă. Acest acord între Rusia şi China poate fi un mesaj de avertisment trimis Occidentului ca ripostă la sancţiunile impuse Rusiei.“
În contextul conflictului gazier dintre Rusia şi Ucraina, cele două ţări şi Uniunea Europeană caută o cale de ieşire care ar evita ca Moscova să recurgă la arma fatală pe care o flutură – tăierea gazului către Kiev începând din 3 iunie, dacă societatea publică Naftogaz nu va plăti o parte a datoriei către Gazprom – 1,66 miliarde dolari.
Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger anunţa, luni 19 mai, o posibilă „reuniune” între cele două ţări şi Comisia Europeană la 26 mai, la Berlin, cu câteva momente înainte de a-i primi pe ministrul rus al Energiei, Alexandre Nivak, şi pe vicepreşedintele Gazprom, Alexandre Medvedev. Reuniunea rămâne de confirmat, dar marchează voinţa privind o înţelegere. Nici ucrainenii, nici ruşii şi nici europenii nu au interes să se instaleze un nou „război al gazului”, după cele din 2006 şi din 2009. Dar o întrerupere a livrărilor ar fi fără consecinţe mari în acest sezon estival şi al marilor stocuri. Într-o scrisoare adresată ţărilor cliente ale gazului rusesc, Putin reproşa UE că nu face nici o „propunere concretă” asupra plăţilor Ucrainei pentru livrările de gaz. Primele negocieri tripartite au fost angajate la 2 mai, la Varşovia. Fără succes. UE continuă să joace rol de mediator şi Oettinger preciza că „vom face totul în următoarele zile pentru rezolvarea facturilor neplătite şi, prin intermediul ajutoarelor, Ucraina să poată plăti facturile la un preţ adecvat”. În aprilie, Gazprom a mărit cu 80% preţul gazului livrat Ucrainei, de la 268 dolari pe mia de metri cubi la 485 dolari.
Pe termen lung, Gazprom nu are interesul unei degradări a relaţiilor cu ţările din UE, care îi asigură esenţialul profiturilor sale. Guvernul rus în schimb este tentat să joace în Est, în special în China, contra occidentalilor. Iar contractul semnat de Putin miercuri la Shanghai este un exemplu al jocului său menit să demonstreze Occidentului că acum este mai puţin dependent de clienţii istorici.
Specialiştii în domeniu menţionează dificultatea trimiterii gazului extras în partea occidentală a Rusiei spre Asia fără costuri imense.În acest uriaş joc energetic mondial, Putin susţine că nu se teme de concurenţa gazului de şist american.
