Economia românească şi-a revenit din criză şi ca urmare populaţia şi firmele să acceseze împrumuturi de la bănci pentru consum şi investiţii, îndeamnă ministrul pentru buget, Liviu Voinea. Mesajul trezeşte însă scepticismul oamenilor de afaceri, dar şi pe cel al economiştilor.
Criza s-a terminat, creşterea economică din acest an va fi peste cea de anul trecut şi ca urmare populaţia, firmele trebuie să acceze cu încredere resursele băncilor pentru a dirija banii în consum şi către investiţii, a spus luni Liviu Voinea, ministrul pentru buget în cadrul conferinţei „Cum pot contribui IMM-urile la relansarea economică a României”, organizată de Ziarul Financiar. „În 2014 creşterea economică va fi mult peste aşteptările pe care s-a construit bugetul. Revenirea consumului pe primele luni va duce la o creştere economică mai mare şi tocmai pentru că economia îşi revine vreau să transmit mesajul că oamenii trebuie să aibă încredere să consume, firmele să aibă încredere să se împrumute ca să investească, băncile să aibă încredere să finanţeze pentru investiţii şi consum”, a spus acesta. Potrivit ministrului, economia va înregistra în 2014 un avans peste nivelul anului trecut, de 3,5%. El a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%. „Creşterea economică de pe primele trei luni şi evoluţiile din lunile următoare ne îndreptăţesc să credem că vom avea o creştere economică mai mare la finele anului, de peste 3,5%”, a spus Voinea. El a arătat că este nevoie de un efort comun al populaţiei, firmelor şi băncilor pentru a consolida creşterea economică, precizând că statul nu va repeta greşelile de politici din 2008-2009, nici de ajustări brutale ca în 2010.
Pârghiile statului, în economie
Voinea a reamintit că IMM-urile au la dispoziţie surse proprii de finanţare, care pot proveni din neimpozitarea profitului reinvestit, de la 1 iulie, dar şi surse bancare, făcând referire la schema de împrumuturi bancare cu 50% garanţii de la stat, pentru care există un total disponibil de patru miliarde lei, sumă împărţită între stat şi bănci.”Finanţarea va deveni mai facilă pentru că statul se împrumută mult mai ieftin de la lună la lună, ceea ce înseamnă că lasă mai mulţi bani în piaţă pentru firme, iar dobânzile continuă să scadă. Schema de garanţii pentru IMM-uri, cu 50% garanţii de la stat, are potenţialul să fie un motor de creştere economică în 2014 şi în anii următori”, a mai spus Voinea. Totodată, ministrul de resort a menţionat schema de ajutor de stat pentru crearea a minim 20 de locuri de muncă, în cadrul căreia statul plăteşte jumătate din costul forţei de muncă pe o perioadă de doi ani, iar schema are o durată de şapte ani, cu intrare în vigoare de la 1 iulie. „Am convingerea că această schemă, care are deja şi norme publicate şi se pot face planuri de afaceri pe baza ei, va reprezenta un motor important de creare de locuri de muncă în acest an şi în următorii ani”, a afirmat Voinea.
Investiţiile statului în cădere
Ministrul Voinea este optimist vorbind de investiţiile statului, însă economiştii menţionează faptul că dimpotrivă acestea au scăzut în primele trei luni ale anului cu peste 40% faţă de anul trecut. „Statul este primul care are încredere, avem investiţii publice programate să crească cu un miliard euro faţă de 2013. Mesajul meu este: mergeţi, luaţi împrumuturi, investiţi, consumaţi, România şi-a revenit!”, a îndemnat ministrul populaţia şi firmele. “În primele trei luni ale anului investiţiile publice au scăzut cu 45% (…) fără îndoială au încercat să scadă deficitul bugetar”, spune economistul Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal. Scăderea investiţiilor statului a fost atât de abruptă încât per total a dus la o diminuare generală a nivelului acestora, în pofida faptului că investiţiile mediului privat au crescut.
“Evident că e nevoie de optimism pentru a crea o efervescenţă în economie dar aş fi rezervat din cauza provocărilor care există la orizont. Criza din Ucraina nu se va termina curând, sunt incertitudini la nivel global legate de revenirea economiilor, nu aş fi foarte exuberant”, spune Dumitru. Creşterile semnalate de Statistică ieri sunt nu atât meritul Guvernului cât al mediului de afaceri. “Majorările de vânzări pe pieţele externe şi internă au fost rezultatul investiţiilor făcute de mediul privat căci în sectorul public au scăzut. Sunt încă provocări în zona economiei, dar mediul privat şi-a găsit traiectoria”, spune economistul.
Progresele indicatorilor economici sunt recunoscute şi de Cristian Pârvan, reprezentant al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Există însă foarte multe semne de întrebare şi îngrijorare, spune el. Acestea privesc „sistemul fiscal care vom vedea cât de tare apasă, faptul că nu creşte numărul locurilor de muncă. Acest ultim fapt arată că mediul de afaceri este îngrijorat, iar faptul că nu creşte numărul de contribuabili pune sub presiune sisteme publice (de asigurări sociale – n.red.)”.
Economia, creştere încurajatoare în primele trei luni
E
conomia a înregistrat în primul trimestru al acestui an o creştere semnificativă, îmbucurătoare fiind în special creşterea comerţului cu amănuntul care sugerează o creştere a cererii interne.
Producţia industrială, indicator care în mare parte a înregistrat în mod constant evoluţii pozitive în ultima perioadă, a crescut în primul trimestru atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată, cu 10,1%, respectiv cu 10,7%, susţinută de avansul industriei prelucrătoare şi al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, potrivit datelor prezentate luni de către Institutul Naţional de Statistică (INS). În cifre brute, vedetele au fost industria prelucrătoare (creştere de 11,7%), precum şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (majorare de 1,3%). Dimpotrivă, industria extractivă a scăzut cu 0,9%.
Exportul de energie a crescut de patru ori
Consumul final de energie electrică a scăzut în primul trimestru cu 0,9% faţă de primele trei luni ale anului trecut, ajungând la 12,99 TWh, însă exportul de electricitate a crescut de aproape patru ori, la 1,32 TWh, potrivit datelor Statisticii. „Exportul de energie electrică a fost de 1.327,4 milioane KWh, în creştere cu 991,5 milioane KWh, respectiv cu 395,2%”, spune instituţia. Consumul populaţiei a scăzut cu 2,7%.
Exporturile, creştere mai rapidă decât a importurilor
Cât priveşte comerţul exterior, exporturile au avut în primul trimestru un ritm de creştere mai ridicat decât cel al importurilor, anume de 10,1% (majorare cu 2,7 miliarde euro), faţă de 9,6% (creştere cu 13,8 miliarde euro). Deficitul comercial a urcat uşor în primul trimestru cu 40 milioane euro, la 1,1 miliarde euro. În luna martie, exporturile FOB (la poarta fabricii) au însumat 20,12 miliarde lei (4,47 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 22,6 miliarde lei (5,03 miliarde euro). Comparativ cu luna martie 2013, exporturile au crescut cu 14,5% la valori exprimate în lei (11,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 12,5% la valori exprimate în lei (9,9% la valori exprimate în euro).
“Indicatorii din economie sunt într-adevăr mai buni. În ultima perioadă avem industria care are o performanţă foarte bună, respectiv o creştere de 10% în termeni reali de la an la an. Vânzările cu amânuntul au început să accelereze şi aceasta este o veste bună căci este un semn că îşi revine consumul, veriga lipsă de până acum. Industria rămâne legată de cererea externă de exporturi. Sunt semne deci că şi consumul intern a început să crească mai rapid”, spune economistul Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal.
